Otelul e in STANd by. Motivul plecarii directorului general (Opinii)

Miercuri, 21 Septembrie 2011, ora 17:05
4859 citiri
Otelul e in STANd by. Motivul plecarii directorului general (Opinii)

Echipa isi traieste conditia de sportiv cvasianonim, care a dat lovitura la un campionat mondial, sfidand o realitate ostila, calculele pariorilor naraviti si orice cotatie de bun simt a vreunui box office. Un festin copios, abundent in radicali nocivi baga in lipituri ficatul atletului creditat ca vesnic challenger. Cand se mai adauga si factori de care nu se face vinovat, cum ar fi anihilarea unui important atu, scenariul devine ingrijorator.

Medaliile aninate de gat celui neobisnuit cu victoriile rasunatoare ii indoaie fruntea. Stralucirea cupelor ii provoaca orbul pasaresc, presa laudativa il fac sa simta ca se desface ca o portocala printre cativa zgaraie nori ce se apleaca sa-i puna pe crestet coroana.

Transa in care intra este un fel de psihedelic-sport, indus de un LSD in supradoza. Reculul in performanta survine instantaneu pentru semiprofesionistul ajuns pe negandite in culmea clasamentelor si mult mai devreme decat putea duce.

Nepusa masa nu face parte din meniurile asilor arenei. De aceea, un trofeu de anvergura ne este asociat cu Sfantul Graal umplut intamplator cu o suma de ambrozie si nectar in concentratii delirante.

Otelului Galati i-a cazut greu la pancreas ghiftuirea cu hidromelul succesului. Un campionat repetabil ca performanta in mileniul IV, o Supercupa plus acordurile instelate ale imnului inventat de Handel este deja prea mult pentru formatia de pe malul stang al Dunarii, si ea deshidratata la propriu.

La care se adauga autocontemplarea. Jucatorii se prosterneaza in fata imaginarelor proprii statui. Dorinel Munteanu nu mai pune in ecuatiile lui de Fritz migalos nicio cuanta de energie. Fiindca nu mai are de unde. Cativa plasturi din stamba de duzina nu acopera sacul ros de moliile suficientei.

Prin tricoul gaurit mijesc coastele decalite ale unui otel pana mai ieri inoxidabil. Sindromul Urziceni ranjeste malprevestitor. Peste intregul furnal fotbalistic galatean s-a lasat un sufocant nor de pucioasa. Ingrosat de ieri de ceata unui exil anuntat.

Cel al lui Marius Stan. Directorul general (in scripte inca) se vede laminat intre deciziile sale si hotararile altora. Ale celor ce alcatuiesc sefimea combinatului siderurgic. Ca urmare, inca nu a demisionat, insa nu mai are dreptul de semnatura. Conditii indeplinte pentru un concediu instant.

Motivul real al "excomunicarii", potrivit unor surse sigure din interiorul clubului ce doresc sa-si pastreze anonimatul, este cel pe care l-am presupus: ochiul dracului. In vreme ce rotunjoara suma de la UEFA era prevazuta de catre Stan pentru investitii la club (acoperirea unei tribune pe 4000 de locuri, instalatii noi si performante pentru gazon, imbunatatirea nocturnei} boss-ul pe tara al Arcelor Mittal, Ionel Bors, nici nu vrea sa auda de asa ceva.

El isi doreste toptanul cu banet din ratiuni personale, dar usor de ghicit. A afirmat recent ca liga secunda n-ar fi o catastrofa pentru Otelul. Multe milioane de euro nerambursabile, fara ca macar sa se schiteze un firav proiect in vreo directie, sunt in masura sa degringoleze minti considerate stabile.

Cu atat in plus cu cat Galatiul are toate sansele (am expus motivele mai sus) sa nu se mai infrupte vreodata din vitelul gras primit cadou din partea forului fotbalistic continental.

Acuzat de nesupunere financiara, rebeliune de pareri, disidenta sportiva pe tema de cont bancar, Marius Stan va ramane, deocamdata, un simplu actionar la Otelul, cu aproximativ 20%. In schimb, s-a inhamat la docarul politic. Vehicul tocmit sa-l duca pana la fotoliul de primar al orasului.

Timp berechet oferit de sincopa prin care trece Cupola de deasupra clubului Otelul. Acel impamantenit "incurca-i drace!" functioneaza impecabil, iar constatarea ca nimic nu reuseste mai bine ca esecul isi gaseste perfecta acoperire la Galati. Daca s-ar intampla numai aici, tara aceasta nu se batea la retrogradarea din liga secunda a campionatului Statelor Unite ale Europei.

Citeste si:
România cu inima curată: nu e totul pierdut cât mai luptă Camelia Bogdan
România cu inima curată: nu e totul pierdut cât mai luptă Camelia Bogdan
Că românii sunt dezamăgiți, pe cine să mire? Că n-au încredere în potentați, pe cine să uimească? Fericită e, totuși, o țară cu magistrați gen Camelia Bogdan. Hidra o hărțuiește....
Reprezentanții cultelor cer ca accesul la slujbe să nu fie condiționat de certificatul digital. Răspunsul premierului Nicolae Ciucă
Reprezentanții cultelor cer ca accesul la slujbe să nu fie condiționat de certificatul digital. Răspunsul premierului Nicolae Ciucă
Premierul Nicolae Ciucă a declarat, joi, după o întâlnire cu reprezentanţii cultelor, că a fost o solicitare din partea acestora ca cetăţenii să aibă libertatea de a participa la slujbe...