Specificitatea conflictului aflat în desfășurare (cu multiple victime în rândul civililor și distrugeri devastatoare) generează prognoze rezervate cu privire la obținerea unei soluții negociate. Formulări din sfera tristă a realului precum ”genocid”, ”crime de război” sau ”crime împotriva umanității” sunt din nefericire la ordinea zilei. În Ucraina asistăm la un conflict profund, manifest, de termen lung, (aparent) asimetric, distructiv (negativ), aflat în fază acută. Pozițiile combatanților sunt aparent ireconciliabile, fiecare zi de război ridică un nou zid în calea unei înțelegeri negociate. Conflictul existent este de sumă zero, de tip ”victorie-înfrângere” sau ”pierdere-câștig”. Trecerea timpului pare a curge în defavoarea unei păci imediate.
Suntem în faza de escaladare a conflictului, stoparea negocierilor, desfășurările de pe câmpul de luptă și declarațiile amenințătoare ale părților implicate ne arată cu claritate acest lucru. Fără îndoială viitorul îi aparține păcii și nu războiului. La acest moment însă orice soluție negociată ar menține pe termen lung - perfect conservat și gata de reluare – conflictului interstatal aflat în plină desfășurare. Manifestarea brutalității și a durității în spațiul rus a fost mereu o constantă, tolerabilitatea pentru cruzime fiind mai ridicată decât în spațiul occidental. Rusia a avut în mod tradițional o orientare interacționistă atipică, cu o doză ridicată de egoism diplomatic, generând și ulterior înghețând temporar conflicte armate în diverse zone din proximitatea sa, în scopul asigurării unor beneficii injuste.
Orice tip de pace se preconizează la un moment dat, va fi o pace negociată cu Rusia. Deși este parte a problemei, inevitabil va fi și parte a soluției. Aici intervin alte complicații pentru că o pace construită pe un fundament strâmb nu poate fi una durabilă. Preocupările comunității internaționale sunt multiple: potențialele concesii riscă să se transforme în modalități de tolerare a bullyingului la nivel international sau în moduri de legitimare ca interlocutori onești a celor care se fac vinovați de crime de război. În construirea unei soluții agreate trebuie ținut cont de specificul abordărilor părții ruse (și de cauzele care le determină): poziție de forță, construirea unor ”realități” paralele, contrafactualitate, impredictibilitate, încălcarea dreptului internațional, nerespectarea promisiunilor asumate, mistificare, autoritarism decizional etc. Un beneficiu major pentru Moscova în conflagrație este faptul că ostilitățile se desfășoară pe teritoriul altui stat. Cu toate acestea specialiștii militari confirmă existența unor pierderi masive în rândul armatei ruse. Pe acest trend, mult lăudata invincibilitate militară a armatei ruse este pe cale să ajungă într-un termen de doar câteva luni, un mit spulberat.
O pace croită după măsuri nepotrivite poate da cale liberă repetării scenariului ucrainean. Există state care pur și simplu nu se opresc până ce nu sunt oprite iar o astfel de entitate pare a fi și Rusia lui Putin. Tipul de ”oprire” poate îmbrăca diverse forme, de la cele economice, la cele militare, directe sau indirecte. Până unde va merge Rusia în acest conflict? Până unde i se va permite, iar Vestul știe foarte clar acest lucru. Greșelile făcute de Occident la începutul celui de-al doilea război mondial sunt învățăminte valoroase. Nu în mod întâmplător ministrului american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat public că SUA vrea o Rusie atât de slăbită încât să nu mai fie capabilă de atrocități precum cele din Ucraina. Și nu în mod întâmplător secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a declarat că alianța este pregătită să sprijine Ucraina pentru următorii ani dacă războiul s-ar prelungi.
Să nu ne lăsăm ușor păcăliți. O pace cu o Rusie evident slăbită poate fi pentru aceasta o pauză de nerefuzat pentru reînarmare și fortificare, chiar fără ridicarea sancțiunilor impuse. Dacă aceasta va fi suficient șubrezită militar și economic o astfel de desfășurare este probabilă. La fel de probabilă ar fi și în cazul atingerii pe front a obiectivelor fixate înainte de invazie. Doar că în acest scenariu nedorit pentru Europa posibilitatea pentru repetarea scenariului din Ucraina într-un alt stat s-ar transforma în mare probabilitate. Un scenariu în care Rusia câștigă pe câmpul de luptă ce și-a propus pare acum greu realizabil dar în esență nu este imposibil.
Arhitectura de securitate globală și în mod evident cea de pe continentul european s-a schimbat radical începând cu data de 24 februarie, dată la care a început invazia rusă în Ucraina. Resetarea produsă de Rusia este în fapt un nou start pentru înarmare în Europa.
Fii la curent cu cele mai noi informații LIVE despre războiul din Ucraina
În urmă cu 3800 de ani aveam pe teritoriul actual al Siriei prima atestare a medierii ca variantă pentru soluționarea pe cale diplomatică a divergențelor dintre state. Și acum, medierea internațională este singura care are capabilitatea de a furniza o soluție de rezolvare durabilă și solidă a crizei din est, evident la solicitarea, cu acceptul și implicarea Rusiei și Ucrainei. Negocierea ruso-ucraineană este puțin probabil să genereze pacea. Problema reală este că pe zi ce trece scade numărul entităților potențiale care și-ar putea asuma un astfel de demers în sfera medierii. Puține aspecte s-au schimbat în natura umană după patru milenii. Deși anacronic și profund inuman, războiul este o realitate a mileniului trei și din nefericire se află în proximitatea noastră. Sumarizând, oricând o pace toxică este de preferat oricărui război, mai ales atunci când este implicată o putere militară posesoare de arme nucleare, condusă în mod autocratic de un personaj imprevizibil. Vox Pacis, Vox Dei!
Link pagina autor aici
Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.