Iesirea din ipocrizie

Bancile "off-shore" si institutiile specializate in tehnicile prospere privind spalarea banilor au intrat in atentia OECD, in perioada crizei economice si financiare care a zguduit economia globala, incepand cu anul 2008.

Cotidianul german Suddeutsche Zeitung a primit, in urma cu un an, o serie de informatii, pe un canal criptat, de la o sursa anonima, pe baza carora a initiat o investigatie impreuna cu Consortiul International de Investigatii Jurnalistice.

Concluziile acestor anchete sunt devastatoare. Peste 213.000 de banci, multinationale cu afaceri la nivel global, sefi de stat sau de guvern, dar si teroristi, traficanti de droguri, mari evazionisti au folosit paradisurile financiare pentru operatiuni speculative fabuloase.

De la inceput trebuie spus ca existenta si folosirea beneficiilor acestor zone, pentru afaceri corecte, este acceptata, din punct de vedere legal, la nivel mondial.

Problemele apar atunci cand in umbra facilitatilor fiscale oferite de Insulele Virgine Britanice, Panama, Bahamas, Samoa si altele se ascund crima organizata, incalcarea embargoului ONU, evaziunea fiscala la cele mai inalte niveluri politice si alte secrete murdare ale bogatilor lumii.

Reglementarile globale sunt cat se poate de ambigue. Problema ar putea fi rezolvata prin asigurarea unei transparente minimale a companiilor conduse de "directori fara fata", registre si bilanturi cuprinzand informatii destinate publicitatii si clarificarea sistemelor de taxare.

Dar interesele bata-le vina sunt prea mari, uriase, de miliarde si miliarde asa ca decizia politica se dilueaza pana la disparitie.

In definirea acestor regiuni, UE nici macar nu foloseste termenii cu care suntem obisnuiti de "paradisuri financiare", ci o varianta mult mai decolorata cum ar fi "zone mai putin cooperante privind sistemele de taxare". Dar si asa Bruxelles-ul a incercat sa comunice public o lista de 30 de astfel de "paradisuri" pe care insa a retras-o rapid "de pe piata".

Fiind in discutie operatiuni comerciale "acoperite" prin companii anonime care isi falsifica identitatea si desfasoara operatiuni confidentiale, unele la nivel global, primele victime in fata opiniei publice sunt politicienii de rang inalt, bancile si companiile din statele democratice.

Premierul Islandei a demisionat, ca de altfel si ministrul spaniol al industriei, prim-ministrul britanic nu se simte foarte bine, bancile germane sunt evaluate, iar presedintele Frantei promite investigatii, publice, privind operatiunile financiare care ar implica companii franceze.

Pe masura ce informatiile din Panama se refera la politicieni din alte zone ale lumii unde rigoarea societatii este redusa spre inexistenta, opinia publica este tot mai neinteresata de operatiunile financiare desfasurate de acestia cu partenerul Mossack Fonseca.

Concluzia este simpla. In statele in care decontul in fata societatii privind comiterea unor acte ilegale este redus, timid in fata puterii politice sau financiare, impactul dezvaluirilor va fi foarte redus.

In statele in care societatea nu cere explicatii, acolo unde functioneaza principiul "fura dar ne da si noua", Panama Papers nu vor insemna nimic. Maximum un zambet suficient si acuzarea celorlalti de "intentii destabilizatoare".

Pe de alta parte, dezvaluirea acestei retele "gri" a economiei mondiale evidentiaza existenta unui risc de securitate la nivel global. De aceea interventia privind reglementarile referitoare la "paradisurile fiscale" este obligatorie.

Decidentii politici nu mai pot continua in aceasta ipocrizie oricat de rentabila s-a dovedit pana acum.

Indiferent pe ce cai, cetatenii au aflat ca in 2008-2009, in perioada de criza economica, cand se pierdeau sute de mii de afaceri, ipotecile aruncau debitorii in strada, se pierdeau milioane de locuri de munca, politicienii cu conturi in Bahamas impuneau masuri de austeritate draconice, bancile care desfasurau "operatiuni confidentiale" in Insulele Virgine executau creante imobiliare, iar companii evazioniste compensau pierderile prin trimiterea angajatilor in somaj.

Nu este socialism. Este iesirea din ipocrizie.

Cristian Diaconescu este licentiat in drept, presedinte al Fundatiei Miscarea Populara, iar de-a lungul timpului a ocupat functii de secretar de stat, vicepresedinte al Senatului, ministru al Justitiei si al Afacerilor Externe.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Elon Musk vrea să-i taxeze pe utilizatorii care postează și dau ”like-uri”

Elon Musk, cunoscut pentru abordările sale inovative și adesea controversate în tehnologie, a avut în vedere transformarea platformei de social media Twitter, acum redenumită X, într-un...

Cine sunt speakerii care vor fi prezenți la evenimentul “Antreprenoriatul Profesie vs Vocație: Cum transformi o idee sau o pasiune în bani”

Ești pasionat de lumea antreprenoriatului și vrei să afli secretele succesului de la persoane din domeniu? Participa la evenimentul organizat de Ziare.com “Antreprenoriatul Profesie vs...