Poate România să o apere pe Boroka, jurnalista atacată de un deputat ungar?

Autor: Sabina Fati (DW) - jurnalist Deutsche Welle
Luni, 07 Noiembrie 2022, ora 20:00
3989 citiri

În România, jurnalistul e amenințat mai degrabă într-o conversație privată decât în public, de aceea discursul urii folosit de extremistul maghiar împotriva Borokăi Parászka de la Radio Târgu-Mureș pare surprinzător.

Secțiile în limba maghiară ale radioului public din România sunt de mai multă vreme locuri de rezistență în fața propagandei FIDESZ, partidul de guvernământ din Ungaria. Împotriva jurnaliștilor de la Radio Târgu-Mureș și Radio Cluj au fost folosite tot felul de pârghii pentru a-i face să se alinieze pe axa Budapesta, dar destui dintre redactorii și reporterii de acolo și-au păstrat principiile.

Deputatul extremist Barna Bartha din partidul Patria Noastră, aflat într-o vizită prin mai multe localități din Secuime, a vorbit într-un discurs despre Parászka Boróka numind-o „ticăloasă” și insistând că oamenii ca ea ar trebui spânzurați și expulzați din comunitatea maghiară.

Deputatul extremist era nervos pe editorialele publicate de Parászka Boróka în hvg.hu, în care critică politicile sociale ale guvernului Orban și ia partea profesorilor care au ieșit în stradă cerând salarii mai mari și creșterea puterii de cumpărare, în condițiile în care inflația a ajuns la 20% în Ungaria. Parászka a răspuns amenințărilor publice fără să facă mare caz: „Nu persoana mea e importantă”, ci faptul că un jurnalist de la radioul public din România a fost atacat: „De acum înainte, acesta este un atac împotriva presei și a serviciului public, care trebuie luat în serios.”

Poliția anchetează cazul, dar Parászka Boróka are dreptate, este vorba despre altceva: o problemă de fond, structurală, ignorată ani de zile de elita politică autohtonă. Jurnalista de la postul public de radio se așteaptă să fie protejată de statul român, ea și colegii ei au nevoie de garanțiile oficialilor români că nu vor fi lăsați de izbeliște în fața nervozității fruntașilor de la Budapesta.

Guvernul român nu a avut niciodată o politică de comunicare pentru maghiarii transilvăneni. Secțiile în limba maghiară de la radioul și televiziunea publice au continuat să emită mai degrabă din inerție decât programatic, lăsând astfel liber drumul propagandei intense puse la cale de la Budapesta.

Într-o perioadă în care Viktor Orban a decis să-i cucerească pe ungurii ardeleni prin investiții în educație, sport, biserică și mass-media, rămăseseră doar aceste oaze de informație corectă, care la rândul lor erau pe cale să fie înecate în bazinul știrilor furnizate de la Budapesta. Paradigma se schimbă însă acum, când guvernul Ungariei nu-și mai permite cheltuielile mari din Transilvania și circa 70% dintre jurnaliștii angajați în mass-media pro-FIDESZ ar putea să fie concediați.

Presa de limbă maghiară din România suferise o mutație începând cu 2017, când publicația Erdélyi Riport a fost închisă şi mai mulţi jurnalişti incomozi au fost concediaţi. Potrivit editorilor aflați în miezul acestei acțiuni, totul s-ar fi întâmplat sub presiunea guvernului de la Budapesta prin UDMR, care finanţa indirect organele de presă în cauză. În paralel, oameni de afaceri şi instituţii media din Ungaria au cumpărat o serie de portaluri şi posturi de radio din Transilvania. Executivul condus de Viktor Orban a investit sume din ce în ce mai mari pentru a influenţa mass-media maghiare din Transilvania și, potrivit Balcan Insight, citat de Rador, la finele anului 2017 şi la începutul anului 2019, Asociaţia Erdélyi Médiatér (Spaţiul Media Transilvan) a primit de la guvernul ungar în două tranşe suma de 10,5 milioane de euro. Asociaţia Erdélyi Médiatér a cumpărat cu acești bani cea mai mare parte a mijloacelor media de limbă maghiară din Transilvania: cele mai importante ziare, majoritatea revistelor, posturilor de radio şi de televiziune, precum şi cel mai important portal din secuime, Székelyhon.

Conglomeratul mediatic organizat pentru cucerirea voturilor și sufletelor ungurilor ardeleni a dat randament politic, dar nu a putut deveni viabil din punct de vedere economic. E aproape imposibil de pus pe picioare o mașinărie propagandistică în stare să facă și bani pentru a se întreține. Viktor Orban tindea spre un model utopic și acum pare nevoit să renunțe la el sau cel puțin să-l restrângă.

Această restrângere are loc pe fondul crizei economice, al nemulțumirilor aflate pe un trend crescător în Ungaria și al revenirii bruște în secuime a discursurilor autonomiste. Articolele și emisiunile care găseau argumente pentru conservatorismul lui Viktor Orban și susțineau ideologia FIDESZ se subțiază. Și, după cum o arată declarațiile acestui politician extremist marginal, a venit din nou vremea mesajelor grosiere, ca pe vremea lui Vadim Tudor. S-a trecut iarăși la naționalismului dur și la strategia steagurilor fluturate în semn de răzvrătire. Într-o lume întoarsă pe dos, tensiunile dintre România și Ungaria n-ar face decât să pună paie pe focul mocnit al nemulțumirilor de ambele părți.

Dar totul se poate rezolva calm și inteligent, mai ales că România are acum ocazia să profite de slăbiciunea Ungariei și să-și recupereze cetățenii de etnie maghiară abandonați încă acum o sută de ani, de când i-a luat în grijă. Statul român ar putea avea ocazia să le ofere un canal de informare zilnică în limba maghiară, ar putea să se ocupe mai atent de nevoile lor, pentru a le demonstra că le poate fi bine și sub umbrela Bucureștiului. Sau poate să-i ignore în continuare, cu riscurile care decurg din spațiul virtual maghiar lansat de Viktor Orban în urmă cu zece ani și care cuprinde toată zona administrată de Budapesta înainte de 1918.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Citește și:
Echipa de salvatori români a ajuns în Turcia. Prima misiune de recunoaștere în teren a fost deja făcută
Echipa de salvatori români a ajuns în Turcia. Prima misiune de recunoaștere în teren a fost deja făcută
Echipa de sprijin din România, formată din personal specializat de căutare-salvare RO-USAR, medici și asistenți SMURD, personal cu echipe canine din cadrul Clubul Câinilor Utilitari a ajuns...
Portret de prezidențiabil: ce își doresc românii?
Portret de prezidențiabil: ce își doresc românii?
Potrivit unui sondaj recent, românii ar vrea un prezidențiabil care să aibă notorietate, imagine bună, să creadă în anticorupție, să aibă un proiect economic coerent și să țină țara...