De ce în România nu se discută aproape deloc despre europarlamentare: „Subiectul, îngropat din aceeași cauză pentru care au fost comasate cu localele”

Miercuri, 22 Mai 2024, ora 19:40
3107 citiri
De ce în România nu se discută aproape deloc despre europarlamentare: „Subiectul, îngropat din aceeași cauză pentru care au fost comasate cu localele”
Parlamentul European / Sursă FOTO: Parlamentul European

Subiectul „alegerile europarlamentare” pare că a ajuns o temă „secretă”. Prea puțin se aduce în spațiul public această temă, mai ales din partea celor mai vizibili politicieni, deci de cei aflați la guvernare. Alegerile europarlamentare și cele locale au fost comasate de alianța PSD+PNL pentru data de 9 iunie 2024. Practic, au rămas mai puțin de trei săptămâni până atunci.

Ziare.com a discutat despre cel mai dosit subiect al momentului cu politologul Radu Enache. Faptul că alegerile au fost comasate și faptul că nu se discută despre europarlamentare avantajează PSD și PNL, potrivit cadrului universitar. Mai mult decât atât, partidele de la guvernare sunt dezirabile la nivelul actualei administrații, „von der Leyen”.

Prin aceste alegeri, cetățenii care oricum nu se duceau la europarlamentare, dar erau interesați de votul pentru primărie și consiliu, vor pune ștampila și pe „buletinul de Bruxelles”, la pachet.

„Motivul este simplu, subiectul este îngropat din aceeași cauză pentru care au fost comasate alegerile europarlamentare cu cele locale. Firește că pentru cetățeanul român alegerile locale sunt mult mai importante, ele țin de proximitatea vieții fiecăruia dintre noi. Ne interesează comuna, orașul, primarul, consiliul etc. Alegerile europarlamentare sunt foarte departe de cetățeanul român și, în general, instituțiile europene”, a declarat politologul.

Probleme la nivelul Comisiei Europene, pe fondul Administrației „Ursula von der Leyen

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

De asemenea, potrivit specialistului în politică externă, administrația „Ursula von der Leyen” are în continuare nevoie și pe mai departe de cei cu care, inclusiv pe teme controversate, a colaborat foarte bine, adică de PSD și de PNL.

„În acest an, în 2024, Uniunea Europeană este într-o situație critică, de moment, pentru că se consideră la nivelul mainstreamului politic de la Bruxelles că e nevoie de stabilitate și, cumva, de prelungirea mandatului actualei formule de coaliție între Popularii Europeni și Grupul Socialiștilor și Democraților, la care eventual se mai poate alătura un alt grup. Ideea este de a se evita ca în următorul parlament să existe o reprezentare consistentă a partidelor de dreapta și de stânga, adică a partidelor ‘extremiste’, așa cum spune mainstreamul de la Bruxelles. Din punctul meu de vedere, un partid care acceptă alegerile, care acceptă regulamentele și procedurile din instituțiile europene, nu are cum să fie extremist. Asta e o etichetă menită să discrediteze unele partide. Extremist e un cuvânt cu conotație negativă.

Există această dorință de stabilitate și pentru că actualul mandat al Comisiei a fost marcat de semne de întrebare. Unul, problema achiziției de vaccinuri din perioada pandemiei, altul se referă la angajarea față de conflictul din Ucraina - spre deosebire de NATO, care-și asumă explicit o misiune de apărare a securității colective, UE nu a reușit să aducă măcar în pragul implementării politica externă și de securitate comună, Armata Europeană ș.a.m.d. UE este la ‘remorca NATO’, din acest punct de vedere, al conflictului din Ucraina. E un conflict care costă foarte mult, în condițiile în care situația economică a UE nu e deloc ‘roz’. După doi ani de conflict, constatăm că Rusia este stabilă, că SUA tind să se echilibreze economic, China își vine de treaba ei și cei care au pierdut cel mai mult au fost europenii. Problema aceasta, a crizei economice, e o chestiune a cărei scadență vine în curând.

Alegerile europarlamentare sunt marcate de niște teme despre care în România, spre deosebire de Occident, nu se vorbește”, a mai punctat analistul.

„În timp, importanța alegerilor europarlamentare crește”

În ciuda dezinteresului populației pentru alegerile europarlamentare, Radu Enache e de părere că acestea sunt, de fapt, din ce în ce mai importante.

„Pentru Bruxelles, importanța a crescut, în sensul că, la început, când Parlamentul European a fost constituit ca instituție europeană, era mai degrabă un for de discuții. După cum se știe, la început, prin anii ‘70, era compus din membrii parlamentelor statelor membre. Ulterior s-au făcut alegeri europarlamentare, dar procesul care a avut loc de atunci până acum a fost de a se i atribui prerogative din ce în ce mai apropiate ca unui parlament național, atribuții de tip legislativ. Acest proces nu s-a încheiat (...)

Încet, încet, Parlamentul începe, prin diverse ajustări, să fie mai aproape de un parlament național, deci, în timp, importanța alegerilor europarlamentare crește. Pentru noi, în România, cred că, paradoxal, scade. E interesant de remarcat că în Parlamentul European sunt șapte grupuri europarlamentare. Din România, avem reprezentanți în doar trei grupuri. Poate, dacă va intra și AUR, vor fi patru grupuri. Oricum, paleta de opinii politice de la Bruxelles e foarte largă față de cea de la București. Atunci, normal că partidele mari sau cele care au sprijin exterior puternic, își impun agenda pe plan intern”, a mai punctat analistul politic, pentru Ziare.com.

  • 7 grupuri există în Parlamentul European: Grupul Partidului Popular European (din care fac parte PNL și UDMR), Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (din care face parte PSD), Grupul Renew Europe (din care face parte USR), Grupul Verzilor / Alianța Liberă Europeană, Grupul Identitate și Democrație, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, Stânga.
  • Potrivit unui sondaj Avangarde publicat în noiembrie 2022, 71% dintre români nu erau de acord cu trimiterea de arme în Ucraina, iar 83% au răspuns că erau împotriva escaladării conflictului. Doar 10% erau de acord ca România să trimită arme pentru regimul „Volodimir Zelenski”. De asemenea, 64% dintre români afirmaseră că sunt de acord cu ajutorul umanitar.
  • Potrivit unui sondaj realizat de INSCOP, în aprilie 2024, 33% dintre români se tem de un posibil război în care România ar putea fi implicată direct. Pe locul al doilea în „topul fricilor” se află creșterea prețurilor, cu aproape 29%.
  • Diana Șoșoacă ar putea intra în noul grup al Suveraniștilor la Bruxelles, fondat de AfD, partidul german exclus din grupul extremiștilor europeni
    Diana Șoșoacă ar putea intra în noul grup al Suveraniștilor la Bruxelles, fondat de AfD, partidul german exclus din grupul extremiștilor europeni
    După ce a câștigat un mandat de europarlamentar alături de Luis Lazarus, pe listele SOS România, Diana Șoșoacă pare că și-a găsit și un grup în care va activa în PE. AfD, partidul...
    Alegerile locale vor fi reluate: Localitățile în care cetățenii vor merge din nou la vot
    Alegerile locale vor fi reluate: Localitățile în care cetățenii vor merge din nou la vot
    Alegerile locale vor fi reluate în două comune din județele Mureș și Alba, după ce candidații din data de 9 iunie au înregistrat număr egal de voturi. Astfel, comunele în care se va relua...
    #Parlamentul European, #alegeri, #alegeri europarlamentare , #Alegeri Europarlamentare 2024
    1. Cine are majoritatea în consiliile locale de sector și unde este indispensabilă colaborarea cu AUR
    2. TOP scandaluri în care a fost implicat Klaus Iohannis, în 10 ani ca președinte al României
    3. USR alege timp de două zile noul președinte al partidului. Cine sunt cei 6 candidați validați
    4. Alegerile locale vor fi reluate: Localitățile în care cetățenii vor merge din nou la vot
    5. Ce nume noi și care sunt personajele controversate care ajung în Parlamentul European. Aleșii vor câștiga peste 7.000 de euro pe lună
    6. Primăria Capitalei va fi restructurată. Opt instituții și direcții vor fi desființate. Ce se întâmplă cu angajații
    7. Nicușor Dan, în atenția USR, pentru alegerile prezidențiale 2024: „Ar fi un super câștig!"
    8. Prima promisiune a Elenei Lasconi, ca prezidențiabil. Atac dur la adresa lui Klaus Iohannis. Ce șefi de stat o inspiră
    9. Elena Lasconi pregătește revoluție în USR: "Ei au adus aici partidul". Drulă și Barna, primele nume de pe "lista neagră"
    10. Elena Lasconi (USR) amenință cu demisia: „Sănătate bună şi noroc, dragoste cu sila nu se poate!"