România poate primi aproape 1,4 miliarde de euro pentru a se debarasa de energia rusească. Cum arată planul Comisiei Europene

Guvernul de la București are termen până la 30 aprilie să înainteze către Comisia Europeană (CE) un plan cu modul în care vrea să absoarbă, până în 2026, cele 1,39 miliarde de euro din REPowerEU.

Noul fond EU are o valoare totală de 20 de miliarde de euro și a fost adoptat marți de plenul Parlamentului European. Concret, planul REPowerEU urmăreşte să reducă dependenţa energetică de Rusia şi accelerarea tranziţiei spre energia verde, sporind în acelaşi timp rezilienţa sistemului energetic din UE. Planul se bazează pe trei piloni: diversificare, economisire şi accelerarea trecerii la energia curată.

Raportorii Parlamentului European pentru REPowerEU au fost eurodeputaţii români Siegfried Mureşan (PPE) şi Dragoş Pîslaru (Renew) şi eurodeputata spaniolă Eider Gardiazabal Rubial (S&D).

"Acest nou fond va funcţiona exact cum funcţionează Mecanismul European de Redresare şi Rezilienţă din care este finanţat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Guvernul României va trebui să prezinte Comisiei Europene un plan prin care să spună cum doreşte să absoarbă aceşti 1,39 de miliarde euro", a declarat eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan.

"CE va aproba acest plan, după care guvernul va primi imediat o prefinanţare de 20% din cele aproape 1,4 miliarde, ceea ce înseamnă aproximativ 280 de milioane de euro. Sperăm că acest sprijin va veni până la finalul primăverii, deci încă în această perioadă în care preţul energiei este mare şi povara pentru oameni şi întreprinderi este, de asemenea, mare", a mai adăugat liberalul. Acesta din urmă a subliniat însă că este important ca guvernul să depună planul naţional cât mai repede.

Ce proiecte pot fi finanțate

Mureșan mai notează că Guvernul de la București este cel care își va stabili prioritățile, în timp ce rolul europarlamentarului, în calitate de raportor, a fost să negocieze legislația „în aşa fel încât eventualele proiecte pe care guvernul intenţionează să le propună să fie eligibile. Am negociat legislaţia astfel încât ea să ofere suficientă flexibilitate pentru ca toate investiţiile în domeniul energetic - interconectare energetică, proiecte pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice, proiecte care să accelereze tranziţia spre energie verde -, toate astfel de proiecte pe care guvernul le-ar putea avea în vedere, să fie eligibile", a mai notat acesta.

Celălalt raportor român, Dragoș Pîslaru (USR, Renew Europe), a afirmat că în prezent România are deja „un meniu” cu lucruri ce pot fi finanțate prin REPowerEU.

"Pe de o parte, discutăm de proiecte de infrastructură energetică care să ne asigure independenţa logistică de Rusia. Aici, ar fi putut să fie un terminal de gaz lichefiat la Constanţa, dar din cauză că guvernul nu a avut grijă să existe un proiect matur, s-ar putea să nu îl putem să-l finanţa. Bineînţeles, ar mai fi partea de interconectare, dacă ar mai rămâne ceva de interconectat, cum ar fi (gazoductul) BRUA. Acum ar fi momentul. Din înţelegerea mea, toate proiectele de acest tip sunt deja acoperite cu alte tipuri de finanţări, deci nu ar fi neapărat nevoie pe zona asta", a explicat eurodeputatul, membru al REPER.

Cum poate fi redusă factura la curent

Pîslaru a mai explicat că REPowerEU oferă două opțiuni majore Românieii pentru a-și crește capacitatea legată de energia verde și care s-ar putea traduce prin facturi mai mici la consumatorii vulnerabili, dar și micii antreprenori.

„Pe de o parte, este vorba de proiecte de mare anvergură, de fotovoltaice, câmpuri de turbine eoliene ş.a.m.d. Dar, poate mai important decât oricând - şi asta este o noutate a REPowerEU -, România are ocazia să împingă aceste proiecte către populaţie şi micii întreprinzători. Cu alte cuvinte, în REPowerEU am obţinut o chestiune revoluţionară, şi anume să putem face microinvestiţii pentru reducerea facturii de energie la consumatorul final vulnerabil sau la micul antreprenor vulnerabil", a mai declarat Pîslaru.

Potrivit acestuia, fondurile vor putea fi folosite inclusiv pentru modernizarea locuinţelor individuale.

"Avem în România cinci milioane de locuinţe individuale care sunt într-un stadiu de deteriorare foarte mare şi care au o problemă majoră de eficienţă energetică. Cu cât te duci într-o zonă mai mare de precaritate, cu atât costul e mai mare, pentru că lumea nu a avut bani să poată să-şi renoveze casele. Există o chestiune istorică pe care REPowerEU poate să o facă, şi anume să modernizeze la standardele lui 2023, după calculele mele, măcar 10% din tot acest fond locativ din România. Ar fi o chestiune absolut revoluţionară", a detaliat Pîslaru.

Schimbare pe piața telefoanelor mobile. Parlamentul European obligă producătorii să le repare chiar și după ce a expirat garanția, la prețuri reduse

Parlamentul European a adoptat o lege prin care încurajează consumatorii să prelungească viața produselor uzate, în loc să le înlocuiască. Conform observatorulph.ro, noile norme îi...

Comisia Europeană nu este acord cu TikTok Lite, noua scorneală a gigantului tech. Temeri că minorii ar putea avea acces la conținut periculos

Comisia Europeană a anunțat recent că va investiga programul TikTok Lite, suspectând că acesta poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale a utilizatorilor. Programul, care...