Partidele pro-europene par să se fi înțeles în privința unei coaliții de guvernare care să izoleze complet suveraniștii extremiști din parlament. Astfel, PSD, PNL, USR și UDMR, alături de minorități, negociază zilele acestea programul de guvernare, măsurile de reformă și cabinetele viitorului guvern.
Nu este încă sigur că toate cele patru partide vor rămâne în coaliția de guvernare, vehiculându-se ideea că unul dintre aceste partide mari ar trebui să meargă în opoziție. Partidele tind să crească în opoziție, a arătat-o și AUR, iar o opoziție formată exclusiv din partide extremiste poate avea efecte nedorite asupra electoratului. De asemenea, inevitabilele certuri din viitoarea coaliție ar putea potența și mai mult curentele naționalist-extremiste, iar la următorul ciclu electoral România s-ar putea trezi într-o situație și mai gravă decât a fost la finalul anului 2024.
Politologul Cristian Pîrvulescu consideră că o opoziție formată exclusiv din partide extremiste poate fi periculoasă, deși la nivelul clasei politice este nevoie de unitate pentru a duce acest „experiment politic” al unei coaliții pro-europene până la capăt.
„Este un risc extrem de mare, da. Doar că problema este foarte simplă. Într-un asemenea moment trebuie să transmitem, totuși, celor care sunt dispuși să asculte, câți or mai fi, că e nevoie de unitate. Deci, eu cred că este doar o operațiune care vizează acest moment și depășirea lui. Altfel spus, nu va fi o situație permanentă. Este un experiment politic important pentru România, pentru că oamenii care sunt obișnuiți să nu se înțeleagă și care sunt obișnuiți să se atace unii pe alții vor trebui să învețe să coopereze. Ceea ce e foarte dificil, mai ales pentru partidele care au promovat insistent discursul anti-sistem, dar nu numai, și ceilalți care și-au atacat adversarii cu vehemență”, afirmă Cristian Pîrvulescu pentru Ziare.com.
Acesta este de părere că, probabil, după ce situația socio-economică se va stabiliza și după alegerile prezidențiale, unele partide vor intra în opoziție.
„Probabil că, după ce vor fi trecute momentele dificile, alegerile prezidențiale și apoi punerea economiei românești pe o direcție cât de cât previzibilă și stabilizarea situației politico-economice, după aceea, unii vor ieși și vor intra în opoziție. S-ar putea să fie la momentul acela un concurs cine iese, s-ar putea să fie foarte dificil să mai ai majoritate, pentru că poziția în guvern este o poziție care afectează grav popularitatea. Au avut experiența asta liberalii, mai ales dacă toată lumea atacă, știți. Nu numai extrema-dreapta”, spune Cristian Pîrvulescu.
Pîrvulescu spune că extrema-dreaptă va ataca în continuare cu violență, și din Parlament, iar de partea sa sunt algoritmii rețelelor de socializare, în special algoritmii TikTok.
„Vă spuneam că vântul bate pentru ei și nu pentru ceilalți și, având în vedere că oamenii politici români nu sunt deloc ideologici, mi-e teamă că vor încerca să profite de mecanismele astea și nu să lupte pentru democrație, adică să profite de algoritmii TikTok și ceilalți, de exemplu PSD-ul. După ce vor trece momentele dificile, ne vom întoarce probabil la perioada Dragnea, fără Dragnea sau cu un alt Dragnea, în care vor încerca să mizeze enorm de mult pe lucrurile astea. Pentru că nu vor putea lăsa opoziția să profite de astea. Ne arată că vom avea foarte mari dificultăți cu guvernarea”, adaugă acesta.
Politologul se îndoiește că un astfel de guvern mixt poate face cu adevărat reforme, chiar și cu o susținere largă, pentru că va fi foarte greu să convină asupra lor. „Pozițiile diferite o să fie foarte greu, aproape imposibil de conciliat. Mă rog, se întâmplă și minuni, dar eu nu le-am văzut”, spune Pîrvulescu.
Acesta precizează că partidele care stau în opoziție cresc, în timp ce puterea se erodează.
„Una din primele reguli din sociologia politică a fost chiar asta. Este Montesquieu (n.red. Charles-Louis de Secondat, Baron de La Brède et de Montesquieu - sociolog, filozof și istoric), care încă din secolul XVIII constată că, uitându-se la viața politică engleză, singura în care exista sistemul liberal, bazat pe majoritate și guvern și opoziție, constată că, în mod natural, cei care au drept de vot, deci cetățenii, dar nu în sensul de acum al termenului, și doar cei care au drept de vot se orientau spre opoziție pentru a-și rezolva problemele și a-și exprima nemulțumirile. Ori asta se va întâmpla și acum”, punctează Cristian Pîrvulescu.
Acesta spune că variantele de opoziție nu există, mai exact va fi doar una singură, iar asta îi va atrage pe alegători într-o capcană.
„Această majoritate e foarte riscantă. În principiu, știți că o majoritate de guvernare trebuie să aibă 50% din voturi. Puțin peste 50%. Orice majoritate de peste 50%, una de 65% cum este acesta, e un lux. Ea este explicabilă doar în condițiile grave prin care trecem”, mai spune politologul.
Partidele pro-europene, PSD, PNL, USR și UDMR, negociază zilele acestea programul de guvernare al următorului guvern de uniune națională.
Până la redactarea acestei știri, cele patru partide și minoritățile au convenit asupra subțierii aparatului guvernamental, prin reducerea ministerelor la maximum 16 și reducerea numărului de secretari de stat.
Partidele așa-zis suveraniste au 35% din locurile din Parlament, o creștere importantă în comparație cu performanța realizată în 2020 de AUR, iar partidele tradiționale, împreună, pot forma o majoritate confortabilă în Legislativ.