ICCJ a „spart” gașca lui Lasca: Deputatul-recidivist al AUR va fi judecat de unul singur pentru skimming

Sambata, 16 Aprilie 2022, ora 04:10
4102 citiri
ICCJ a „spart” gașca lui Lasca: Deputatul-recidivist al AUR va fi judecat de unul singur pentru skimming

Deputatul AUR Ioan Mihai Lasca este judecat de unul singur pentru infracțiunea de inițiere și constituire a unui grup infracţional organizat la Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia a fost luată în ciuda faptului că Tribunalul Bihor, instanța care a declinat cauza la ICCJ după ce recidivistul a ajuns deputat, a notat în motivare că Ioan Mihai Lasca trebuie judecat alături de gruparea lui de skimmeri.

Magistrații ICCJ au disjuns partea din dosar care îl privește pe Ioan Mihai Lasca și i-au fixat deputatului următorul termen pentru data de 10 mai. Ceilalți 13 co-inculpați, adică gașca lui Lasca, se vor judeca în continuare la Tribunalul Bihor, pe data de 6 mai.

Lasca este recidivist în ochii judecătorilor și așa este identificat în toate actele din instanțe, consultate de Ziare.com.

În motivarea Tribunalului Bihor, Ioan Mihai Lasca este descris de judecători drept „cetăţean român, (...) cu studii superioare, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, 2 copii minori, domiciliat în (...), recidivist, (trimis în judecată - n.r.) pentru comiterea infracţiunilor prev. şi ped. de: constituire a unui grup infracţional organizat (...)în modalitatea iniţierii şi constituirii”.

Pe data de 2 iunie 2021 el a primit o condamnare definitivă de 2 ani de închisoare cu suspendare după ce a bătut un șofer în trafic, decizia fiind pronunțată de Curtea de Apel Oradea.

La data pronunțării deciziei, Ioan Mihai Lasca era implicat într-un alt dosar de constituire a unui grup infracţional organizat, fiind trimis în judecată de procurorii DIICOT Oradea încă din data de 4 februarie 2016.

Gruparea despre care procurorii DIICOT Oradea spun că ar fi fost inițiată și coordonată de Ioan Mihai Lasca le-ar fi golit conturile, în 2012, unor cetățeni din Uniunea Europeană.

Practic, gruparea din care făcea parte Lasca se ocupa cu montarea aparaturii artizanale de copiere a datelor de identitate a card-urilor folosite la ATM-uri de clienţii diferitelor bănci din Cehia, Olanda şi Germania.

În limbajul de specialitate, procedura se numește skimming. Ioan Mihai Lasca este judecat pentru această activitate alături de alți 13 inculpați. Dosarul a fost trimis atunci la Tribunalul Bihor, unde a rămas până în 10 noiembrie 2021.

Ioan Mihai Lasca, salvat de alegeri și de pandemie

Atunci, instanța a constatat că Lasca a ajuns din inculpat-recidivist deputat în Parlamentul României, din partea partidului extremist AUR.

Momentul procesual este cât se poate de important. Încă din data de 30 octombrie 2019 instanța bihoreană constatase legalitatea și temeinicia rechizitoriului și a dispus începerea judecății. Apoi a venit pandemia, iar dosarul s-a tot amânat.

Odată ce instanta de fond a dispus declinarea judecării cauzei după noua calitate a lui Lasca, dosarul a ajuns la ICCJ, singura instanță care judecă parlamentari.

Înainte de declinare, judecătorul de la Tribunalul Bihor arătat că întreg dosarul cu 14 inculpați trebuie să fie soluționat de ICCJ, deoarece faptele deduse judecății sunt de constituire a unui grup infracțional organizat.

„Se apreciază că nu este oportună adoptarea unei măsuri de disjungere a cauzei, şi pe cale de consecinţă nici soluţia de declinarea doar a faptelor ce fac obiectul acuzaţiei aduse inculpatului, având calitatea de deputat (n.r. – Ioan Mihai Lasca), raportat la complexitatea acesteia, inculpatul fiind trimis in judecată pentru mai multe fapte, dintre care şi infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat împreună cu coinculpatul (…), iar acesta din urmă este trimis în judecată şi în corelaţiile cu faptele săvârşite de ceilalţi coinculpaţi, context în care soluţia de disjungere ar face ca instanţa, investită cu soluţionarea cauzei, să nu tranşeze în mod complet situaţia juridică a fiecărui inculpat”, notează magistratul în motivarea consultată de Ziare.com.

Ce scriau procurorii DIICOT despre Lasca în 2016

Trimiterea în judecată a lui Ioan Mihai Lasca a fost consemnată de DIICOT printr-un comunicat din februarie 2016, care n-a a avut un prea mare ecou în presă, dar a rămas pe site instituției.

La data de 01.02.2016 procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Oradea au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

Bejuşcă Ioan-Gheorghe,

Sîrbu Constantin-Eduard,

Ojog Alin-Dumitru,

Fota Sebastian-Eugen,

Belean Adrian,

Gabor Andrei,

Brisc Viorel-Ciprian,

Koteles Robert-Janos,

Gafencu Lucian-Constantin,

Kosorinsky Roman,

Sasu Sorin,

Lasca Mihai-Ioan,

Leho Valentin-Cosmin

Zlibuţ Gheorghe-Cosmin,

Acuzațiile ce li s-au adus în urma cercetării penale instrumentate de DIICOT-Oradea sunt de

săvârşirea infracţiunilor de

  • constituire a unui grup infracţional organizat,
  • falsificarea de instrumente de plată electronică,
  • deținere de instrumente în vederea falsificării de valori,
  • punerea în circulație de valori falsificate,
  • acces ilegal la un sistem informatic și
  • efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos prin transmiterea neautorizată de date de identificare.

„Prin actul de sesizare s-a reţinut că începând cu anul 2012, membrii grupului infracţional au desfăşurat atât în România cât şi în state ale Uniunii Europene, respectiv Cehia, Olanda şi Germania, activităţi de skimming (montarea aparaturii artizanale de copiere a datelor de identitate a card-urilor folosite la ATM-uri de clienţii diferitelor bănci din ţările mai sus menţionate) precum şi activităţi de retrageri de numerar sau achiziţionări de bunuri de la societăţi comerciale prin folosirea de card-uri contrafăcute”, rețin procurorii DIICOT.

În urma cercetărilor efectuate în cauză s-au stabilit trei paliere de organizare, respectiv:

  • Primul palier a avut ca sarcină deţinerea şi montarea aparaturii de tip skimming pe ATM-uri din străinătate în vederea capturării informaţiilor de identificare a card-urilor aparţinând clienţilor care efectuează operaţiuni de retragere de numerar şi pe care le-au transmis, de regulă prin e-mail, altor persoane în vederea falsificării card-urilor;
  • Al doilea palier a avut ca sarcină falsificarea card-urilor bancare în România şi transmiterea lor altor persoane pentru efectuarea de operaţiuni bancare frauduloase;
  • Al treilea palier a avut ca sarcină efectuarea fie în mod nemijlocit, fie prin persoane interpuse - săgeţi, de operaţiuni ilicite de retrageri de numerar sau achiziţionări de bunuri din străinătate cu card-uri falsificate.

„Activitatea infracţională s-a desfăşurat numai în scopuri oneroase, fie prin împărţirea sumelor retrase în mod fraudulos sau a bunurilor dobândite de la comercianţi, fie prin plata fiecărei activităţi infracţionale desfăşurate pe palierele amintite. Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Tribunalului Bihor”, mai arătau procurorii.

Citeste si:
Când va tranșa Înalta Curte scandalul aplicării deciziei CCR pe tema prescripției. Până atunci, oamenii lui SOV scapă de proces
Când va tranșa Înalta Curte scandalul aplicării deciziei CCR pe tema prescripției. Până atunci, oamenii lui SOV scapă de proces
Oamenii lui Sorin Ovidiu Vîntu – Ionuț Eftime, Gheorghe Șupeală și Zizi Anagnastopol – condamnați în primă instanță la pedepse cuprinse între 5 și 10 ani de pușcărie pentru...
Însărcinatul cu afaceri al SUA laudă ”măsurile revoluționare” luate de România: ”Toate vorbesc despre un viitor fantastic”
Însărcinatul cu afaceri al SUA laudă ”măsurile revoluționare” luate de România: ”Toate vorbesc despre un viitor fantastic”
Însărcinatul cu Afaceri al Ambasadei SUA în România, David Muniz, a lăudat vineri, 1 iulie, alianța cu țara noastră. El a subliniat că prezenţa americană reprezintă dovada că SUA...
Comentarii