PD-L la vremea decontului

PD-L incepe sa deconteze toate erorile de structura atat din evolutia sa, cat si din constructia actualei coalitii. Apare acum pretul lipsei de indentitate doctrinara, al dependentei de un singur lider, al expandarii dincolo de capacitatile reale, dar si bumerangul tradarii.

Nici n-au intrat in vigoare masurile de austeritate si decizia de separare a afacerilor cu statul de politica, ca democrat liberalii au intrat in deriva. Un parlamentar a sarit direct in barca PSD. Sorin Frunzaverde, vechi democrat, vesteste cresterea fiscalitatii, pe care o socoteste preferabila masurilor de austeritate decise de PD-L.

Multi parlamentari PD-L, sub protectia anonimatului inca, maraie pe la colturi si ameninta, mai mult sau mai putin voalat, ca nu se vor mai supune deciziilor conducerii partidului. Si un prim semnal a fost lansat la votul, din plen si comisii, in privinta propunerilor de judecatori pentru Curtea Constitionala.

Candidatii PNL si PSD i-au surclasat deocamdata pe cei ai PD-L cu voturi deomocrat liberale.

Partidul, atat de disciplinat pana acum, pare impartit in grupuri scapate de sub controlul central, care isi fac propria politica si care, la o adica, n-ar avea prea multe apasari sa paraseasca rapid corabia cand aceasta va incepe sa se scufunde. Sa nu ne miram daca PD-L se va comprima cu o viteza uluitoare, chiar mai mare decat aceea cu care s-a expandat. Si asta pentru ca pe oamenii adunati sub sigla lui nu-i legau decat doua lucruri mari si late: pofta de resurse bugetare si autoritatea lui Traian Basescu. Ambele sunt acum pe duca.

Traian Basescu, aflat la cel de al doilea si ultim mandat, nu mai este o locomotiva a partidului si nu ii mai poate face mari servicii electorale, cu atat mai mult cu cat popularitatea lui este in cadere libera. In plus, presedintele a aratat la ultimele alegeri vulnerabilitati majore ce l-au facut dependent de baronii partidului si practicile lor.

Sigur, in mana lui e numirea premierului, deci mentinerea PD-L la putere, dar nici Traian Basescu nu are alte optiuni si nici puterea nu este, in acest moment, vreun mare avantaj. Daca face ceea ce trebuie pentru tara, PD-L ramane fara clientela si sponsori, sacrifica interesele de afaceri ale reprezentantilor sai si ia masuri nepopulare cu cost electoral mare. Daca nu le ia, aduce Romania in faliment cu acelasi cost electoral. In ambele cazuri, probabilitatea de a mai castiga in 2012 este foarte mica. Ati vazut politician care sa se sacrifice de buna voie, care sa renunte de buna voie la ciolanul dupa care a tanjt si pentru care a luptat atatia ani? Daca se duc afacerile cu statul ce mai ramane, ce farmec mai are puterea?

Apoi, democrat liberalii nu au niciun alt lider puternic si credibil, care sa dea directia, sa coaguleze partidul, adica ceea ce era Traian Basescu candva. Emil Boc si-a vadit slabiciunea in toate felurile cu putinta. Nimeni nu-l percepe ca pe o forta, ci doar ca pe o marioneta. In felul lui este unul dintre cele mai tragice personaje ale politicii romanesti.

Asa ca fiecare baron are grupul lui care-l percepe ca sef, iar acesti lideri au inceput sa se incaiere, cu grupuri cu tot, intre ei. Priviti, spre exemplu, confruntarea dintre Elena Udrea si Vasile Blaga, ajunsa deja la mentionarea DNA, ceva de neimaginat cu putina vreme in urma. Indestularea fiecaruia, afacerile nestingherite si autoritatea lui Traian Basescu au fost singurele care au impiedicat pana acum aceste confruntari.

PD-L nu are nici macar o doctrina comuna. PD a fost partid de stanga pana in urma cu cativa ani, cand a trecut peste noapte la dreapta. Foate multi democrati au ramas insa cu credinte de stanga, oripilate de ceea ce se intampla acum. A aparut apoi o componenta liberala, insa grefa nu a prins, au mai venit si niste social democrati, un amestec imposibil care a transformat PD-L intr-un fel de turn Babel politic, o constructie care nu avea cum sa supravietuiasca in fata primei crize majore.

Dar nici actuala majoritate de guvernare nu se simte prea bine. UNPR a anuntat ca nu va vota nici pentru, nici impotriva viitoarei motiuni de cenzura. Este o pozitie de inteles pentru un partid nou, care vrea sa-si afirme identitatea si popularitatea, dar pentru guvern este semnal prost, mai ales daca-l coroboram cu problemele din PD-L. Asa se intampla cand iti intemeiezi puterea pe tradare, caci parlamentarii independenti, de fapt, cam asta sunt, cu cateva mici exceptii. Ai toate sansele sa sfarsesti la randul tau tradat.

E drept, pana la adoptarea motiunii de cenzura e cale lunga. Opozitiei ii lipsesc 24 de voturi si e greu de crezut ca, indiferent cat ar fi de nervosi, parlamentarii PD-L si UNPR au vreun interes ca actualul guvern sa cada. Insa executivul devine santajabil si lanseaza un nou mesaj de slabiciune, exact ceea ce nu ar trebui sa se intample intr-o perioada atat de grea.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...