Mulți români stabiliți în străinătate și care au atins vârsta de pensionare primesc deciziile de pensionare din țară după un an sau chiar doi.
Oamenii se plâng de comunicarea greoaie cu autorităţile pentru a-şi putea urmări documentele. Pe de altă parte, casele de pensii de la noi susţin că de multe ori de vină sunt chiar beneficiarii care nu depun toate actele, sau chiar diferențele de legislație dintre țările comunitare, potrivit stirileprotv.ro.
În județul Bihor, mai mult de 10% dintre dosarele de pensionare sunt cazuri internaţionale, scrie sursa citată.
„Am depus toate actele în mai anul trecut. Se fac un an și 5 luni și nu am primit nici măcar o înștiințare că actele sunt în regulă, că primesc, că nu primesc, că am dreptul, că nu am dreptul”, a declarat o pensionară care stă de 20 de ani în Spania.
„Am depus dosarul de pensii în decembrie, anul trecut și nu mai știm nimic. Nu răspund la telefon”, spune o altă pensionară.
„Dosarele care se depun de-aicea au o marjă de răspuns de 8 luni, un an, chiar doi ani de zile. Oamenii nu pot să verifice dacă au trimis bine, nu pot să verifice absolut nimic”, a declarat Iulia Bugsan, avocat.
Aproape 100.000 de români primesc în străinătate pensia de acasă, mai arată sursa citată.
Conform datelor de la Casa Națională de Pensii, la sfârșitul lunii august erau procesate peste 17.000 de dosare de pensii internaționale la nivel național. Aproximativ două treimi dintre acestea reprezintă cereri de pensii internaționale pentru persoane care au reședința permanentă în alte țări.
Persoanele care au desfășurat activități profesionale în România și în alte state membre pot solicita acordarea drepturilor de pensie atât potrivit legislației în vigoare în România, cât și potrivit legislației celuilalt stat membru implicat. În România, cadrul legal în domeniul pensiilor este reprezentat, în prezent, de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare de la data de 1 ianuarie 2011, potrivit CNPP.
Stagiul de cotizare prevăzut de lege pentru obținerea drepturilor de pensie din sistemul public de pensii din România, în cazul lucrătorilor migranți, se calculează prin însumarea perioadelor de asigurare realizate în România cu cele de asigurare realizate în alte state membre în care solicitantul a desfășurat activități profesionale și confirmate ca atare de instituțiile competente ale statelor membre implicate.
Drepturile de pensie comunitară sunt calculate proporțional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare stat membru implicat, cu respectarea principiului pro rata temporis.
În cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state membre, cererea de acordare a drepturilor de pensie se depune la instituția de asigurări sociale de la locul de domiciliu (loc de ședere permanentă), care face toate demersurile către instituția competentă din România, nefiind necesară deplasarea în România a solicitantului stabilit în străinătate sau la instituția statului membru la a cărui legislație a fost supus ultima dată, dacă solicitantul sau susținătorul decedat, după caz, nu a fost supus legislației pe care o aplică instituția de la locul de domiciliu (loc de ședere permanentă).
Cererea va fi însoțită de toate documentele prevăzute de legislația română în vederea acordării drepturilor de pensie; vor fi prezentate, obligatoriu, actele din care să rezulte perioadele de activitate din România (carnetul de muncă sau adeverințe eliberate, în condițiile legii, de foștii angajatori din România, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001).
Dovada vechimii în muncă realizată de foștii asigurați ai sistemului de asigurări sociale din România până la data de 1 aprilie 2001, data de la care evidența perioadelor de asigurare în sistemul public de pensii este deținută, în format electronic, de casele teritoriale de pensii, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege. Potrivit prevederilor legale în vigoare, în cazul în care solicitantul nu este în posesia acestor documente, este necesar sa-l declare pierdut la Monitorul Oficial si sa se adreseze, în nume propriu, foștilor angajatori sau deținătorilor de fonduri arhivistice, în vederea reconstituirii vechimii.
Pentru a evita efectuarea unor plăţi necuvenite sau către beneficiari nerezidenţi a căror situaţie s-a modificat, cu efecte asupra obligaţiei casei teritoriale de pensii competente de a achita drepturile de pensie şi a altor drepturi care se stabilesc şi se plătesc de către casele teritoriale de pensii, se utilizează Certificatul de viaţă ca instrument de verificare administrativă. Odată cu noua lege a pensiilor, documentul se va trimite de două ori pe an.