După ce la finalul lunii trecute pensiile speciale pentru primari au fost anulate pentru a patra oară, acum edilii s-au trezit și fără mărirea salarială promisă în contextul în care Curtea Constituțională (CCR) a amânat pentru 31 ianuarie o contestare a legii pe acest subiect.
Deși CCR trebuia să se pronunțe pe 14 decembrie cu privire la o contestare a USR și Forței Dreptei la proiectul de lege privind creșterea salariilor pentru primari, viceprimari, președinți de Consilii Județene (CJ) și vicepreședinți de CJ, magistrații au amânat decizia pentru a doua oară, noul termen fiind 31 ianuarie.
Proiectul a fost adoptat de către Camera Deputaților pe 27 septembrie, însă în ciuda intenției de a-i ajuta pe edilii cu venituri medii, caimacul este luat de baronii locali ai partidelor. Concret, salariile celor vizați de noua lege sa calculează în prezent în funcție de un coeficient raportat la salariul minim pe economie. Deși salariul minim în România a crescut de la 2.080 la 2.230 de lei de la 1 ianuarie 2020, Guvernul a decis în 2019 ca indemnizațiile demnitarilor să fie calculate tot în funcție de salariul minim din 2019, de 2.080. Decizia a fost reînnoită de către guvernele Cîțu și Ciucă în 2021 respectiv 2022, astfel că indemnizațiile sunt calculate în funcție de salariul minim de 2.080 de lei, cu toate că acesta a ajuns la 2.300 de lei.
Astfel, conform noii legi, cei mai avantajați de mărire ar fi primarii cu și șefii de CJ cu cel mai mare coeficient al salariului. De exemplu, baroni locali precum Ionel Arsene (PSD), Gheorghe Flutur (PNL), Dumitru Buzatu (PSD), Emil Boc (PNL) sau Olguța Vasilescu (PSD) au un coeficient de 9 la salarii și primesc lunar 18.720 de lei. După mărire, aceștia ur urma să primească cu 4.230 de lei mai mult, adică 22.950 de lei.
Coaliția de guvernare nu elimină dar nici nu oferă pensii speciale către autoritățile locale, în ciuda promisiunilor, după ce ministerul de Finanțe a publicat o ordonanță care prevede amânarea, pentru a patra oară, a intrării în plată. Pe 28 noiembrie, Ministerul Finanțelor a publicat o ordonanță care amână intrarea în plată de la 1 ianuarie 2023 a pensiilor speciale pentru primari.
„Până la 1 ianuarie 2024, prevederile art. 210 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, se suspendă”, se arată în amendamentul care face referire la prevederile din Codul Administrativ privind pensiile speciale ale primarilor.
Primarii s-au plâns de pensiile mici încă din 2021, aceștia dând exemplul edililor care au patru - cinci mandate și nu își pot plăti nici măcar întreținerea unui azil. Problema a fost ridicată în mai multe întâlniri între primari și ministrul Dezvoltării Cseke Attila.
În contextul în care 90% dintre edilii locali și 100% dintre șefii de consilii județene provin din partidele care formează coaliția de guvernare, puterea a încercat să calmeze furia aleșilor locali la sfârșitul lui septembrie 2022, când parlamentarii au votat majorarea salariilor pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene, care a ajuns să fie blocată până în ianuarie la CCR.
În ce privesc pensiile speciale pentru primari, acestea au fost introduse prin Codul Administrativ în 2019, printre principalii susținători regăsindu-se și actualul lider PSD Marcel Ciolacu. Cu toate astea, acestea nu au intrat niciodată în plată deoarece rând pe rând, guvernul Orban, Cîțu iar apoi Ciucă de două ori au prorogat intrarea în vigoare a legii care dă primarilor dreptul la pensii speciale.
Prezent la Gala Asociației Municipiilor din România, președintele Klaus Iohannis le-a transmis primarilor că misiunea lor nu este ușoară și că aceștia trebuie să găsească soluții pentru a reduce consumul de energie.
„Traversăm vremuri complicate, în care ne confruntăm cu o serie de crize suprapuse. Dumneavoastră, primarii municipiilor din România, aveți o misiune care nu este deloc ușoară, aceea de a găsi soluții potrivite și de a gestiona resursele într-un mod cât mai eficient și responsabil, astfel încât cetățenii să facă față dificultăților cu care se confruntă în viața de zi cu zi. (...) Este esențial ca dumneavoastră, primarii, să luați cele mai bune decizii pentru comunitățile locale pe care le administrați, inclusiv prin implementarea unor planuri de reducere a consumului de energie”, a afirmat șeful Statului.
În ce privesc banii, președintele le-a transmis edililor să folosească instrumentele de finanțare pe care le au la îndemână, precum PNRR, fonduri europene ori PNDL.
„Prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență, al fondurilor europene de care dispunem pentru următorii ani, alături de cele guvernamentale, aveți șansa de a dezvolta comunitățile și de a reduce inegalitățile existente, cu impact pozitiv major asupra bunăstării cetățenilor. Așadar, vă încurajez să continuați să folosiți toate aceste instrumente de finanțare care asigură punerea în practică a programelor și proiectelor care sunt în interesul oamenilor”, a mai notat Klaus Iohannis.