Florin Cîțu se declară împotriva pensiilor speciale pentru primari: „Am atinge rapid acea limită de 9,4% din PIB”

Preşedintele PNL Florin Cîţu a declarat luni, 6 decembrie, în Senat, că liberalii nu doresc ca deficitul de la pensii să crească și că impactul bugetar al pensiilor speciale ale primarilor ar fi de aproximativ 600 de milioane de lei anual.

Florin Cîţu a declarat că a discutat în şedinţa conducerii PNL despre reforma sistemului de pensii, despre faptul că avem în PNRR anumite criterii şi un sistem de pensii bazat pe sustenabilitate şi competitivitate.

”Am făcut un calcul rapid cu ceea ce am agreat noi, PNL, pe pensii, şi ce avem acum în buget, şi am atinge foarte rapid acea limită de 9,4 % din PIB. Trebuie să fim foarte atenţi. Putem să ne uităm cum prioritizăm, acea limită în PNRR ia în calcul o reformă a sistemului de pensii. Pe noi ne interesează şi deficitul la pensii să nu crească, pentru că, până la urmă, ne furăm căciula, pentru că pe de o parte creştem pensiile şi pe de alta, creştem deficitul. Trebuie să facem totul sustenabil, astfel încât să putem plăti pensiile”, a spus Cîţu, precizând că o modificare a viziunii pe acest subiect ar trebui discutată cu oficiaslii europeni.

Preşedintele PNL a afirmat, despre introducerea pensiilor aleşilor locali, de la 1 ianuarie, că impactul bugetar al introducerii acestor pensii ar fi în jur de 600 de milioane de lei, anual şi că astăzi, în şedinţa coaliţiei, se va discuta acest subiect.

Florin Cîţu a precizat că Ministrul Finanţelor Publice trebuie să prezinte liniile bugetului de stat pe 2022 şi se va discuta şi despre legea plafoanelor.

”Din punctul nostru de vedere, ce discutăm ca partid politic, este să vedem dacă vrem să rămână aceeaşi traiectorie a defictului bugetar, care e construit luând în calcul şi reformele, legea pensiilor, România educată”, a afirmat el.

Cîţu a dat asigurări că în noul buget nu vor fi taxe noi.

”Astăzi, în coaliţie primim proiecţia de buget de la Ministerul Finanţelor”, a arătat el.

România, în topul UE al creșterii datoriei publice. Cum arată raportul datorie-PIB față de extremele pozitive și negative din UE

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023, iar România se numără printre ţările membre cu cel mai...

”România nu este oaia neagră a Europei”. Un fost ministru de Finanțe descrie poziția țării noastre în relație cu marile deficite globale VIDEO

Discuțiile despre deficitul bugetar ridicat și procedura de deficit excesiv în care se află țara noastră încă din 2019 a acaparat dialogul public, dar prea puțin ne aplecăm asupra...