Sporuri si diurne de milioane de lei la Inspectia Judiciara. Magistratii institutiei falimentara din sistemul judiciar castiga anual in jur de 100.000 de lei din bonusuri

Cei 47 de inspectori judiciari, procurori si judecatori care activeaza in cadrul Inspectiei Judiciare castiga intre 200.000 si 300.000 de lei pe an, insa pe langa aceste venituri salariale, fiecare magistrat reuseste sa mai castige, in medie, cate 100.000 de lei sub forma de diverse sporuri si diurne.

Asemenea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii si judecatorii de la Inspectia Judiciara beneficiaza, in cazul in care nu au domiciliul in Capitala, de o indemnizatie de detasare. Aceasta indemnizatie se acorda pentru orice magistrat care locuieste intr-o alta zona aflata la mai mult de 5 km de localitatea unde isi are locul de munca.

Astfel, potrivit OUG27/2006, "judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii-asistenti, care sunt detasati sau delegati in alta localitate decat cea de domiciliu, beneficiaza, pe toata durata delegarii sau detasarii, de urmatoarele drepturi: a) diurna in cuantum de 2% din indemnizatia de incadrare bruta lunara". Pe langa decontarea transportului, magistratii mai beneficieaza si de decontarea, in limita a 4 calatorii dus-intors, pe luna, a transportului aerian, naval, auto sau pe calea ferata clasa I, inclusiv vagon de dormit clasa I, ori, dupa caz, a 7,5 litri carburant la suta de kilometri."

Cu un buget in anul 2019 de circa 54 de milioane de lei, de trei ori mai mic comparativ cu cel al CSM-ului, aproape 49,5 milioane au reprezentat cheltuieli de personal, 47,8 milioane fiind cheltuielile salariale in bani. Aproape 2/3 din aceasta suma, adica 30,6 milioane au fost salariile de baza, sporurile pentru conditii de munca au reprezentat aproape 4 milioane de lei, alte 4 milioane s-au dus pe alte sporuri, 1,3 milioane pe drepturi de delegare si alte 4,2 milioane pe indemnizatii de detasare.

Care sunt castigurile unui inspector judiciar

Potrivit site-ului institutiei, in cadrul Inspectiei Judiciare (IJ) activeaza 47 de procurori si judecatori. Nu toti dintre acestia au trecut in declaratiile de avere veniturile salariale separat de sporurile si diurnele pe care le incaseaza, asa cum este cazul fostului sef al DIICOT, Felix Banila, sau a procuroarei Oana Haineala, admisi in cadrul institutiei in luna octombrie a anului trecut.

Totusi unii dintre magistratii din randul IJ au trecut in declaratiile de avere veniturile incasate in mod separat. Astfel, procuroarea Monica Plesea a incasat anul trecut, potrivit declaratiei de avere completata in 18 ianuarie 2021, 237.473 de lei din salarii, 1.864 de lei diurna de delegare, 148.273 sporurul de detasare, alti 33.525 de lei alocatia de locuinta, alti 9.309 lei banii de transport si 1.311 decontarea calatoriilor anuale.

Smaranda Valeria, judecator inspector in cadrul aceleiasi institutii, a incasat, potrivit declaratiei de avere din iulie 2020 (foto), 311.191 lei salariu de inspector, la care se adauga 105.493 lei indemnizatia de detasare, alti 8.524 lei indemnizatia de delegare, 1.853 lei calatoriile lunare plus 760 de lei, decontarea transportului. La toate aceste sume se adauga si alti 31.470 de lei alocatia pentru locuinta.

Un alt exemplu similar este cel al judecatoarei Aydin Luciana, inspector IJ, cu un salariu de 221.802 lei, 101.386 de lei diurna de delegare, plus detasare si transport si alti 3.989 lei, alte drepturi salariale.

Lucian Netejoru, seful IJ care si-a dat in judecata institutia pentru diurna

In luna martie a anului 2019, Lucian Netejoru, seful IJ, avea sa deschida un proces inedit Inspectiei Judiciare (IJ) si Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), in care cere sa-i fie platita diurna pentru zilele de sambata, duminica si sarbatorile legale in care a stat in Bucuresti si nu s-a deplasat in Giurgiu, localitatea in care are domiciliul.

Netejoru cerea in instanta ca recalcularea/calcularea diurnei in cuantum de 2% pentru zilele nelucratoare in care nu s-a deplasat/nu se va deplasa in localitatea de domiciliu, orasul Giurgiu, si nu a beneficiat/nu va beneficia de decontarea cheltuielilor, plus recalcularea diurnei din momentul in care s-a nascut acest drept si ca aceasta suma sa fie actualizata cu indicele de inflatie si la care sa se aplice dobanda legala penalizatoare.

La acea data veniturile lui Netejoru in calitate de sel al IJ erau de circa 250.000 de lei salariu anual, circa 20.000 de lei lunar, la care se adaugau 135.000 de lei din diverse diurne si alocatii: 3.158 lei - diurna delegare, 99.607 lei - diurna detasare, 29.298 lei - alocatie locuinta si 374 lei - alocatie pentru calatorii anuale.

La finalul aceluiasi an Netejoru avea sa renunte de buna voie la acest proces.

In acel moment venitul acestuia urcase pana la circa 7.300 de euro lunar, cu un salariu de 250.115 lei, si "diurne si alocatii" in valoare de 147.628 de lei. In medie, venitul lunar al acestuia a fost de 33.000 lei, aproximativ 7.300 euro.

In ultima sa declaratie de avere, depusa in luna iunie 2020, Lucian Netejoru a declarat venituri salariale de la institutia pe care o conduce de 343.786 de lei, iar din diurne si delegari alti 146.339 de lei.

Scandalurile si controversele legate de Lucian Netejoru

Lucian Netejoru, absolvent al Universitatii Ecologice din Bucuresti, a fost numit la conducerea Inspectiei Judiciare in septembrie 2015. In anul 2018, publicatia PressOne a scris ca acesta a plagiat mare parte din continutul tezei sale de doctorat in Ordine Publica si Siguranta Nationala, pe care a sustinut-o in 2010 la Academia de Politie "Alexandru Ioan Cuza" din Bucuresti.

De altfel, coordonatoarea de doctorat a judecatorului a fost profesoara Stefania Georgeta Ungureanu, ce avea sa fie condamnata pe fond la inchisoare cu suspendare pentru ca a inselat Academia de Politie si mai multi doctoranzi ai acestei institutii. Ungureanu a fost coordonatoarea de doctorat si a chestorului Catalin Ionita, recent acuzat la randul sau de plagiat.

In perioada guvernarii PSD ALDE, Inspectia Judiciara a devenit un adevarat brat armat al fostului ministru al Justitiei, Tudorel Toader, impotriva magistratilor critici sau incomozi, iar in martie 2019, acesta a fost numit pentru al doilea mandat la sefia Inspectiei Judiciare. Aceasta numire a fost una extrem de controversata, surse din CSM declarand pentru Ziare.com ca trioul Savonea, Oprina si Alistar ar fi modificat regulamentul de concurs astfel incat sa fie sigur ca cei trei pot valida candidatura lui Lucian Netejoru.

Reamintim ca in septembrie 2018, lui Netejoru i-a expirat mandatul de trei ani, dar a ramas in functie interimar si a condus in continuare Inspectia Judiciara in baza unei ordonante de urgenta (OUG 77/2018 pentru completarea art.67 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturi) promovate de Tudorel Toader. La vremea respectiva, liderul PSD, Liviu Dragnea, a solicitat ca aceasta ordonanta sa intre in vigoare cat mai rapid. El a dat de inteles ca ar fi trebuit sa treaca actul normativ fara avizul CSM, ceea ce s-a si intamplat.

In ceea ce priveste activitatea Inspectiei Judiciare, bilantul pe anul 2018 arata un procent de aproape 60% de actiuni disciplinare respinse sau anulate din cele deschise impotriva judecatorilor si aproape 40% de actiuni respinse sau anulate in cazul procurorilor.

Inspectia Judiciara, criticata de organismele internationale

Comisia Europeana a acuzat Inspectia judiciara ca a initiat proceduri impotriva magistratilor care s-au opus modificarilor promovate de PSD in privinta legilor justitiei si a Codurilor penale si ca a pus presiune pe instanta suprema.

"Au continuat sa fie initiate proceduri disciplinare impotriva magistratilor, inclusiv a sefilor institutiilor judiciare care se opun reformarii sistemului judiciar (...) In perioada de referinta s-a inregistrat, de asemenea, o crestere puternica a presiunilor asupra Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care este instanta competenta pentru numeroase procese de coruptie la nivel inalt", se mentioneaza in raport.

Inspectia Judiciara este criticata si in ultimul raport al Departamentului de Stat al SUA, unde este subliniata o stransa legatura intre factorul politic, mediul juridic si mass-media, mai precis in privinta presiunilor impotriva judecatorilor sau a procurorilor. "In general CSM a actionat transparent si i-a suspendat din functie pe judecatorii si procurorii suspectati ca au incalcat legea.

Au fost insa semnalari in care Inspectia Judiciara - un organism independent in cadrul CSM - a fost infuentat politic si a fost folosit impotriva unor magistrati care instrumentau dosare in care erau vizati oficiali guvernamentali sau aliati ai lor", se arata in Raportul Departamentului de Stat al SUA.

• Presupusele "dracoaice fara sutien" din Primaria Sectorului 1. Armand: "Asa e cand esti obisnuit sa te uiti doar la diamante"
• Tranzactionarea de criptomonede: la ce trebuie sa fiti atenti
• Descoperirea facuta de firma de asigurari in cazul unei masini arse la o nunta. Este suspectata o noua metoda de fraudare
• Ce spun studentii despre profesoara de suedeza care ii umilea. "Plangeam inainte de curs"
• Razboi crunt in instanta intre doua membre PSD celebre: "Ai bagat oameni la puscarie". Judecatori: "O chestiune de razbunare personala"

Deputatul PNL Mircea Roșca a scăpat definitiv de dosarul de trafic de influență prin prescrierea faptelor

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus definitiv, luni, 22 aprilie, încetarea procesului penal împotriva deputatului PNL de Prahova Mircea Roşca,...

Parchetul General este obligat să reia dosarul clasat în care Emilia Șercan l-a acuzat pe Lucian Bode de favorizare a infractorului

Jurnalista Emilia Şercan a anunţat luni, 22 aprilie, că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a admis în parte o plângere şi a dispus ca Parchetul General să redeschisă dosarul în care...