Consiliul Fiscal avertizeaza ca majorarea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie va genera un deficit de 6% in 2021 si de 7% in 2022.
Asemenea deficite, atrage atentia Consiliul Fiscal, sunt foarte greu de imaginat ca fiind de acceptat de catre piete si indica nevoia de masuri grabnice de corectie.
Semnalul de alarma tras de Consiliul Fiscal vine sa le completeze pe cele transmise in repetate randuri de analistii financiari, BNR, organisme financiare internationale. Pe langa avertismentele privind impactul bugetar major, toate vocile spun ca trebuie luate masuri rapid pentru a evita un dezastru economic.
Si, totusi, ce poate face Guvernul? Singura solutie ar fi ca Legea pensiilor sa fie regandita pentru ca majorarea sa fie facuta in etape, intr-un ritm rezonabil, astfel incat sa fie suportabila de catre buget. Dar aceasta masura trebuie luata inainte de 1 septembrie, pentru ca dupa ce intra in vigoare legea este ireversibila si trebuie aplicata in aceasta forma.
Pensiile romanilor sunt mici si trebuie crescute, insa o majorare atat de abrupta, de 40%, nu poate fi sustinuta in prezent de economia romaneasca, a declarat pentru Ziare.com Ionut Dumitru, economist sef al Raiffeisen Bank Romania, fost presedinte al Consiliului Fiscal.
"Este absolut clar ca trebuie majorate pensiile, problema este cu cat. In conditiile in care ai crestere economica, chiar daca mai mica decat in anii anteriori, dar este pozitiva, evident ca trebuie sa creasca si veniturile. Problema este cu cat. Pentru ca daca discutam de 40% crestere de pensii, avem o problema majora, pentru ca dinamica economica nu este de 40%. Daca ne uitam la cresterea economica, PIB-ul a crescut in termeni reali cu 4% anul trecut.
Si guvernatorul BNR a spus recent ca atunci cand PIB-ul creste cu 4% nu putem discuta ca poate creste ceva cu 40%. E mult prea mare decalajul. Deci este absolut clar, dupa o logica absolut elementara si cred ca trebuia sa le fie clar si celor care au initiat aceasta crestere de 40%, ca nu este posibila. Nu incape in configuratia bugetara actuala. Nu cred ca se opune nimeni cresterilor de venituri, fie salarii, fie pensii, dar nu atat de abrupt, pentru ca economia nu poate sa sustina asa ceva", a explicat Ionut Dumitru.
Potrivit acestuia, dupa noua lege a pensiilor, cheltuiala cu asistenta sociala pana in 2021-2022 va creste la aproape 15% din PIB.
"E aritmetica elementara: daca pensiile bazate pe contributivitate reprezinta azi undeva in jur de 7% din PIB ca impact bugetar, deci 40% inseamna 2,8% din PIB. Adica tot deficitul bugetar maxim pe care ni-l permitem la nivel european il rezolvam dintr-o singura masura, ceea ce este complet irational. Dupa noua lege a pensiilor, cheltuiala cu asistenta sociala, care cuprinde in primul rand pensiile, de la circa 9% din PIB astazi, pentru ca spuneam ca pensiile bazate pe contributivitate sunt in jur de 7% din PIB, dar toate pensiile reprezinta cam 9% din PIB azi, asistenta sociala care include si partea de ajutoare sociale este undeva la 11% din PIB, dar dupa noua lege a pensiilor, pana in 2021-2022, acest efort cu asistenta sociala ar trebui sa creasca la aproape 15% din PIB. Adica inca vreo 4 puncte procentuale din PIB. De unde sa luam banii acestia? Aceasta trebuia sa fie judecata atunci cand s-au decis aceste cresteri. Nu este nimeni cinic sa spuna ca nu trebuie sa creasca pensiile. Trebuie sa creasca. Problema este ca le putem creste astfel incat sa nu destabilizam economia", a subliniat fostul presedinte al Consiliului Fiscal.
Economistul sef al Raiffeisen Bank Romania a precizat ca este greu de spus ce masuri ar putea fi luate pentru a acoperi impactul bugetar. Potrivit acestuia, este, practic, o misiune imposibila.
"Dimensiunea cifrelor este atat de mare incat este greu de imaginat, chiar si teoretic, ce masuri ai putea lua sa acoperi un impact bugetar de 4% din PIB. Este mult prea mult. Noi colectam 26% din PIB, sunt toate veniturile pe care le avem din taxe si impozite. Ne mai aduci inca 4% din PIB de pe azi pe maine nu mi se pare deloc usor. E o misiune imposibila.
Intr-o situatie extrema, poti spune ca orice masura poate fi acomodata in buget si sa dublezi pensiile, sa le triplezi. Teoretic vorbind. Dar problema este cu ce costuri. Ca sa acomodezi asa ceva in buget ar trebui sa am niste cresteri spectaculoase de taxe, taieri masive de cheltuieli. Spre exemplu, sa facem un calcul elementar. Ca sa acomodezi cresterea pensiilor din anii urmatori ca impact bugetar, ar trebui spre exemplu sa cresc TVA-ul la maximul permis la nivel european, care este 27%", a precizat Ionut Dumitru.
Astfel, fostul sef al Consiliul Fiscal spune ca singura solutie ar fi o regandire a acestei cresteri de 40%, dar inainte de 1 septembrie, cand Legea va intra in vigoare. Insa, precizeaza Ionut Dumitru, este greu de crezut ca legea poate fi modificata, tinand cont ca avem guvern minoritar si un an cu doua randuri de alegeri.
"Cresterea pensiilor in cazul celor bazate pe contributivitate este ireversibila. Ne aducem aminte ca in 2010 a fost o decizie a CCR care a spus ca pensiile sunt drept de proprietate si nu pot fi reduse. Adica o data platite pensiile crescute, ele nu mai pot fi reduse, ele trebuie platite. Masura este ireversibila. Pana la momentul la care ea va intra in vigoare, masura poate fi regandita. Dar trebuie gasita o formula care sa permita cresterea pensiilor intr-un ritm rezonabil, dar si suportabil de catre buget.
Este adevarat ca si situatia politica de acum este foarte complicata. Avem un guvern minoritar, avem in fata doua randuri de alegeri foarte importante si este foarte complicat sa iei decizii cu asemenea impact. De aceea, intotdeauna e bine sa gandesti foarte bine o masura de genul acesta, atunci cand o legiferezi. Problema nu este ce facem acum, problema a pornit de la de ce am decis acest lucru. Cine s-a gandit ca o crestere a pensiilor cu 40% poate fi implementata. Nu poate fi implementata nicaieri in lume, nu numai in Romania", subliniaza economistul sef al Raiffeisen Bank Romania.
Ionut Dumitru considera ca ar fi trebuit pastrat mecanismul de indexare a pensiilor, care era un mecanism automat, si la fiecare inceput de an pensiile cresteau.
"Nu inteleg de ce am renuntat la mecanismul de indexare a pensiilor, care presupunea cresterea pensiilor cu inflatie plus jumatate din cresterea salariilor in economie in termeni reali, care era un mecanism automat, la fiecare 1 ianuarie din an pensiile cresteau.
Am avut inflatie de 4% anul trecut, se adauga si crestere de cateva procente din cresterea salariilor in termeni reali, discutam de 8-10% crestere de pensie de la 1 ianuarie. De ce am abandonat mecanismul acesta, ca sa introducem un mecanism complet discretionar si cu cresteri care nu au nicio legatura cu vreo dinamica economica sau cu vreun indicator economic?", spune fostul sef al Consiliului Fiscal.
Orban, despre cresterea pensiilor: Banii sunt prevazuti, dar totul depinde de cum evolueaza economia
Pensiile cresc substantial in 2020. Impactul asupra economiei va fi puternic. Va fi un soc
2. +40% la punctul de pensie?
Cred ca nu este tocmai acelasi lucru. Vezi tot
... Vezi tot