Consiliul Fiscal: Majorarea pensiilor cu 14% indatoreaza tara cu inca 15 miliarde de lei. Guvernul ia decizii importante pe moment, analizate slab

Marti, 01 Septembrie 2020, ora 10:24
5888 citiri
Consiliul Fiscal: Majorarea pensiilor cu 14% indatoreaza tara cu inca 15 miliarde de lei. Guvernul ia decizii importante pe moment, analizate slab
Foto: Pixabay.com

Majorarea pensiilor cu 14% implica un efort bugetar de 3,6 miliarde de lei in anul 2020 si, respectiv, 10,92 miliarde de lei in anul 2021, spun oficialii Consiliului Fiscal.

"Majorarea cheltuielilor bugetare cu pensiile nu poate face abstractie de situatia BGC (bugetul general consolidat - n. r.), al carui deficit primar si structural se plaseaza in prezent la niveluri foarte ridicate, ceea ce reclama initierea unui proces de corectie, ecartul fata de pragul de 3% din PIB stabilit de procedura de deficit excesiv fiind insemnat", afirma Consiliul Fiscal.

Institutia a abordat de mai multe ori in opiniile sale anterioare problematica aplicarii noii Legi a pensiilor din perspectiva impactului bugetar al acesteia. In varianta sa anterioara celei de-a doua rectificari, legea prevedea o majorare cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, ceea ce conducea la o crestere a ponderii in PIB a agregatului "asistenta sociala" cu peste 2 puncte procentuale la nivelului anului 2021.

Majorarea pensiilor pune presiune imensa pe buget

Desi cresterea pensiilor reprezinta in mod evident un obiectiv valid, CF a atentionat cu privire la incompatibilitatea unei astfel de majorari cu dezideratul de a asigura disciplina fiscal/bugetara, respectiv reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB si apoi catre nivelul descris de obiectivul pe termen mediu de crearea premiselor macroeconomice pentru aderarea la zona euro; deteriorarea semnificativa a pozitiei finantelor publice mai ales pe termen mediu; efectul destabilizator asupra economiei autohtone; etc. si a apreciat necesara o reconsiderare a calendarului de aplicare a noii legi a pensiilor.

"Guvernul a decis cu ocazia celei de-a doua rectificari bugetare o majorare de 14% a punctului de pensie ceea ce implica un efort bugetar important, de 3,6 miliarde de lei in anul 2020 si respectiv 10,92 miliarde de lei in anul 2021. Aceasta masura conduce la mentinerea ponderii in PIB a cheltuielilor cu pensiile in anul 2021 la nivelul din anul curent, admitand prognoza CNSP privind cresterea economica din anul urmator si fara alte majorari subsecvente", explica Consiliul Fiscal.

Astfel, comparativ cu varianta anterioara a legii, aceasta decizie implica cheltuieli bugetare mai reduse cu 6,8 miliarde de lei la nivelul anului 2020 si cu 20,3 miliarde de lei la nivelul anului 2021, ceea ce limiteaza deteriorarea puternica a deficitului bugetar.

"Mai concret, daca s-ar fi operat cresterea punctului de pensie cu 40%, cheltuielile cu pensiile ca pondere in PIB ar fi fost mai ridicate cu 0,6% din PIB in anul 2020 si cu 1,8% din PIB in anul 2021 fata de situatia curenta descrisa de o majorare de 14% a punctului de pensie. Desi diminuarea presiunilor asupra perspectivelor fiscale este ocultata la nivelul anului 2020 de perioada mai redusa de aplicare, precum si de alte masuri adoptate, masura contribuie deci la perspectiva unor dezechilibre fiscal-bugetare in anul 2021 mai reduse comparativ cu situatia in care s-ar fi mentinut cresterea punctului de pensie cu 40%", spune CF.

Guvernul face o planificare deficitara a bugetului

In legatura cu decizia recenta privind majorarea punctului de pensie, CF face urmatoarele aprecieri:

  • * reconsiderarea calendarului de aplicare era necesara din perspectiva sustenabilitatii finantelor publice si diminuarii presiunilor asupra ratingului suveran;
  • * in mod normal, o astfel de masura care are un impact important asupra constructiei bugetare pe anul 2021 ar trebui inclusa intr-un cadru fiscal bugetar pe termen mediu.
  • "Atat momentul luarii acestei decizii (cu doua saptamani inainte de aplicare), cat si abordarea discretionara a procentului de majorare reliefeaza un caracter ad-hoc al deciziilor de politica fiscala si o planificare bugetara deficitara", spun expertii fiscali.

    De asemenea, CF apreciaza ca o abordare bazata pe reguli in ceea ce priveste indexarea pensiilor (prevazuta de altfel de lege) ar aduce beneficii multiple din perspectiva stabilitatii sistemului de pensii si ancorarii asteptarilor participantilor, sustenabilitatii fiscale si programarii bugetare.

    "Majorarea cheltuielilor bugetare cu pensiile nu poate face abstractie de situatia bugetului general consolidat (BGC), al carui deficit primar si structural se plaseaza in prezent la niveluri foarte ridicate, care reclama in mod evident initierea unui proces de corectie, ecartul fata de pragul de 3% din PIB stabilit de procedura de deficit excesiv fiind insemnat. Intr-un astfel de context, implementarea unor masuri de majorare a cheltuielilor permanente va implica ulterior adoptarea de masuri corective suplimentare de o dimensiune echivalenta", afirma CF.

    Dublarea alocatiilor copiilor, ne ingroapa in datorii

    O alta masura discretionara, spune CF, care afecteaza agregatul "asistenta sociala" adoptata cu ocazia celei de-a doua rectificari bugetare a fost reprezentata de majorarea alocatiilor pentru copii cu 20% de la 1 august, urmata de majorari succesive pana la 1 iulie 2022, la acel moment asigurandu-se dublarea fata de nivelul din 2019.

    "Aceasta masura implica cheltuieli anuale mai ridicate cu circa 7 miliarde de lei dupa 1 iulie 2022, impactul bugetar pentru anul 2020 fiind de circa 0,4 miliarde lei, iar pentru anul 2021 de circa 3 miliarde lei. Argumentele formulate de CF cu privire la cresterea cheltuielilor permanente cu pensiile sunt valabile si in acest caz. Suplimentar fata de cele enuntate mai sus, CF noteaza si riscurile la adresa pozitiei BGC ce decurg dintr-o eventuala modificare a deciziei cu privire la procentul de majorare a cheltuielilor permanente incluse in agregatul 'asistenta sociala' analizate anterior. CF reitereaza importanta luarii in considerare a situatiei extrem de complicate a BGC, precum si a faptului ca orice majorare suplimentara de cheltuieli permanente va implica masuri corective echivalente ca impact asupra BGC in perioada de consolidare bugetara", se mai arata in document.

    Viitorul sumbru descris de Dan Barna (USR): "În 2025 vor fi din nou măriri de taxe pentru că nu mai au bani"
    Viitorul sumbru descris de Dan Barna (USR): "În 2025 vor fi din nou măriri de taxe pentru că nu mai au bani"
    Dan Barna lansează un atac la actuala guvernare care protejează în opinia sa "sinecurile şi pensiile speciale" pe care PSD şi PNL le plătesc în continuare. Aceste cheltuieli vor duce la...
    Primar prins în timpul unei aventuri amoroase cu o angajată. “Mă, nu vă e rușine, mă? În timpul serviciului?” VIDEO
    Primar prins în timpul unei aventuri amoroase cu o angajată. “Mă, nu vă e rușine, mă? În timpul serviciului?” VIDEO
    Primarul localității Miheșu de Câmpie, județul Mureș, a fost surprins de mai mulți localnici în timpul unei întâlniri romantice cu o angajată. Scena în care a fost implicat Emil...
    #majorare pensii, #cresterea punctului de pensie, #deficit bugetar important , #pensii obligatorii