CCR critica Parlamentul in decizia privind pensiile alesilor locali: A ignorat Curtea Constitutionala si a "deghizat" legea
Legea fusese adoptata de Parlament in decembrie 2015 si contestata imediat la CCR de guvern. Curtea a decis ca e neconstitutionala pentru ca este neclara, discriminatorie si nu stabileste sursele de finantare.
Modificata din nou in Parlament, legea a fost pentru a doua oara trimisa la Curtea Constitutionala de catre Executiv, in luna iunie. In 20 iulie, CCR a admis si a doua sesizare a guvernului, decizia fiind luata in unanimitate.
In motivarea celei de-a doua decizii de neconstitutionalitate, publicata marti, CCR spune ca "Parlamentul nu ar fi avut competenta de a reexamina dispozitii punctuale din lege", ci trebuia inceputa o noua procedura legislativa, avand in vedere ca judecatorii au declarat legea neconstitutionala in intregralitate.
Judecatorii critica si faptul ca parlamentarii au introdus in noua forma a Legii pensiilor speciale aceleasi dispozitii ca in forma initiala, unele dintre ele "deghizate", incalcand astfel Constitutia nu doar prin prevedereri, ci si prin modul de modificare a legislatiei.
Curtea explica de ce o astfel de procedura este neconstitutionala si acuza parlamentarii ca s-au comportat "intr-un mod contrar comportamentului constitutional".
Punctual, judecatorii arata ca parlamentarii nu au rezolvat problema de calcul al indemnizatiei pentru cei care au indeplinit trei mandate de tipuri diferite de ales local, pentru a stabili care venit va fi cel calculat in indemnizatie. Aceasta a fost o solicitare expresa a CCR in prima decizie de neconstitutionalitate.
Parlamentarii nu au rezolvat nici problema definirii pensiei speciale, care a ramas confuza. Astfel, este denumita indemnizatie pentru limita de varsta, iar in alte cazuri este numita pensie, fara a spune insa carei definitii juridice se subscrie si astfel ce forma legala are.
Judecatorii arata ca parlamentarii au "preluat inexact" normele din alte legi, precum cea a pensiilor militare, insa nu le-au aplicat corect.
Concluzia lor este ca "sunt elemente care califica indemnizatia pentru limita de varsta drept o pensie de serviciu deghizata".
Mai mult, judecatorii spun ca alesii locali "nu reprezinta o categorie socioprofesionala care sa urmareasca dezvoltarea unei cariere ca ales local", ci sunt alesi de catre cetateni pentru aceasta pozitie, astfel incat ei nu pot beneficia de indemnizatii socioprofesionale, asa cum vrea legea sa instituie.
"In aceste conditii, Curtea constata ca legiuitorul a evitat definirea si calificarea expresa a naturii juridice a acestei prestatii banesti din partea statului tocmai pentru a se sustrage considerentelor care au fundamentat decizia de admitere a Curtii", mai spun judecatorii.
Nici problema sursei de finantare nu a fost rezolvata, parlamentarii afirmand doar ca banii trebuie sa vina din bugetele locale, fara insa o analiza clara. Critica vine in contextul in care initial parlamentarii au afirmat ca sursa de finantare trebuie sa fie bugetul de stat, insa CCR s-a opus.
"Curtea nu poate decat sa constate ca indemnizatia pentru limita de varsta este o cheltuiala deghizata din bugetul de stat, iar sursa sa de finantare este din nou incerta", se arata in motivare.
In schimb, parlamentarii au rezolvat doua critici ale CCR: au stipulat clar periodicitatea de acordare a pensiei speciale, respectiv din luna in luna, dupa ce initial nu au facut nicio precizare in acest sens, si au inclus toate infractiunile de coruptie in sfera celor care duc la pierderea dreptului la pensie.
Conform proiectului de lege, pensia ar fi urmat sa se acorde in limita a trei mandate de ales local, reprezentand 0,55 din indemnizatia bruta lunara, inmultita cu numarul de luni de mandat.
Pentru a fi eligibili, alesii locali trebuiau sa aiba minimum un mandat indeplinit complet. Pensiile ar fi variat intre 2000 si 5500 de lei lunar, in functie de salariul alesului local, care variaza la randul lui in functie de marimea localitatii.
Articol citit de 6632 ori
Decaderea din drepturi a Parlamentului Romaniei
Formularea data de CCR care afirma ca actiunile parlamentarilor au avut loc "intr-un mod contrar comportamentului constitutional" reprezinta baza legala pentru decaderea din drepturile sale constitutionale a parlamentului Romaniei in baza celor ce urmeaza:
1. Parlamentul obtine autoritatea de putere legislativa a tarii in baza Constitutiei Romaniei.
2. Parlamentarii depun in consecinta juramintul fata de tara si jura sa respecte constitutia si legile tarii.
3. Juramintul este depus intru respectarea legilor tarii in INTEGRALITATEA lor. Acest lucru insemna ca, incalcarea repetata si insistenta unor parti din Constitutia Romaniei, reprezinta incalcarea constitutiei ca intreg. Respectarea articolelor din constitutie NU ESTE OPTIONALA ! Incalcarea prevederilor constitutionale reprezinta INCALCAREA JURAMINTULUI depus fata de tara !
4. Prin incalcarea repetata si consecventa a legii care confera autoritate juridica parlamentului, parlamentul NEAGA autoritatea documentului care ii confera autoritatea juridica de legislator al tarii.
5. Juridic vorbind nu este posibil si acceptabil (este o contradictie juridica si morala) ca un organ legislativ sa poata functiona ca organ legislativ in conditiile in care incalca legea care ii da puterea de organ legislativ.
6. Incalcarea constitutiei in mod repetat, este proba faptului ca nu avem de a face cu accidente care pot fi judecate si rezolvate de catre Curtea Constitutionala, ci cu actiuni concertate ale unui grup infractional organizat impotriva democratiei si ordinii constitutionale/de stat.
7. In aceste conditii, se constata ca parlamentul Romaniei devine INAPT in exercitarea atributiilor sale constitutionale.
Parlamentul decade din drepturile sale constitutionale iar deciziile sale inceteaza sa produca efecte juridice.
8. Imunitatile parlamentarilor devin pe cale de consecinta, IRELEVANTE din punct de vedere juridic.
9. In baza juramintului depus fata de tara, membrii tuturor institutiilor statului, trebuie sa ia act de aceasta situatie si sa actioneze in consecinta cu MAXIMA responsabilitate !
10. Ca urmare, in spiritul respectarii Constitutiei Romaniei/legii si principiilor statului de drept, toate parchetele si tribunalele, au obligatia de a-si exercita atributiile constitutionale si de a proceda la anchetarea si judecarea tuturor ilegalitatilor comise in parlamentul Romaniei.
11. In baza juramintului depus fata de tara, membrii tuturor institutiilor care au atributii in domeniul asigurarii ordinii si securitatii nationale au obligatia de a asigura conditiile necesare mentinerii ordinii si inaintarii procedurilor judiciare.
Da, pe parlamentarii nostri iidoare drept in cot
de decizia curtii. Ei au o misiune acolo: sa faca legi numai si numai pentru ei si acolitii lor.
Pariez ca pana la anul, pe vremea asta, primarii lor tot vor avea pensii speciale.
Mi-e teama, insa,ca le va veni ideea de a face acest lucru si cu alte categorii. Categorii din acelea care ii voteaza neconditionat pe ei.