Pensiile: Dispunerea exclusiv electorala a cresterilor, bugetul romanesc si modelul grecesc

Valoarea punctului de pensie a crescut in ultimii trei ani cu circa 10%, in timp ce salariul mediu brut din care se percep taxele necesare platii pensiilor s-a majorat sistematic, cu peste 14%.

Dispunerea abila a majorarilor a creat (doar) impresia unei cresteri importante a pensiilor. De fapt, ritmul lor de crestere a fost sub cel dat de sursa de finantare, salariile brute.

Acest lucru devine evident atunci cand se face trecerea de la "pozele" de moment cu majorarile facute pe parcursul anului la "filmul" fiecarui an. De fapt, ceea ce conteaza ca efort bugetar este media anuala a valorii punctului de pensie si nu valorile majorate strategic pentru a mobiliza cea mai mare categorie de votanti din Romania.

Datele oficiale sunt clare in acest sens, odata ce se face calculul pe medie anuala si nu doar raportarile la momente convenabile.

Deja se apropie majorarea la 1.265 lei a punctului de pensie prevazuta pentru 1 septembrie 2019. Atunci se va spune ca s-au majorat pensiile fata de nivelul din 2016 cu 45%. De fapt, in 2019 fata de 2016, cresterea va fi de 32,4%, ceea e tot bine dar cu totul altceva.

2020: punctul de pensie va creste de 2,5 ori mai repede decat salariul mediu brut care-l finanteaza

Unii deja s-au apucat sa avertizeze ca nu sunt bani, altii spun ca sunt bani pentru majorarea cu 15% (triplu fata de cresterea economica) a valorii punctului de la 1 septembrie 2019.

Paradox doar aparent, sunt bani pentru anul 2019 si inceputul lui 2020, dar, cu siguranta, nu vor mai fi bani din primavara lui 2020 incolo, daca se aplica actualele cresteri prevazute inainte de alegeri.

Pur si simplu, pe fondul unor cresteri salariale prevazute a se injumatati undeva de la 14% la 7% (valori oficial prognozate oricum peste nivelul de crestere economica si, foarte probabil, peste cresterea de productivitate), valoarea punctului de pensie ar urma sa se expandeze intr-un ritm de doua ori si jumatate mai mare decat in 2019 si inca aproape de cinci ori in 2020.

Ceea ce ar insemna sa crape nu numai bugetul public anemic, cu venituri de 70% din media UE si deficitul deja dus spre 3% din PIB, dar si aritmetica elementara.

Asta daca nu se va produce o majorare puternica a impozitelor pentru a avea de unde sa se plateasca sistematic un punct de pensie dublat in doar doi ani ca raport fata de salariul net.

Punctul de pensie si salariul mediu net. Si modelul grecesc

Apropo de punctul de pensie, pentru a avea o imagine corecta, trebuie precizat ca valoarea medie a pensiei unor persoane care au varsta si vechimea legala pentru a beneficia de pensie pentru munca depusa este actualmente cam de 1,25 puncte.

Cu alte cuvinte, raportul de 37,4% din tabelul de mai jos este, de fapt, cam 47% pentru moment, iar cel de 73,7% ar duce rata de inlocuire a salariului cu pensia la 92% in anul 2021.

Nu va grabiti sa ziceti ca nu se poate si ca ar fi ridicol sa te duci la serviciu pentru o diferenta de opt procente, statul poate si imprumuta bani in acest sens. Deoarece, evident, nu va avea de unde sa-i dea din incasarile la bugetul de asigurari sociale. Avem deja modelul grec si experienta aferenta.

Grecii au ajuns cu rata de inlocuire a salariului cu pensia la 93%, dupa care ne-au inlocuit pe noi, cu doua regiuni ale tarii, in topul saraciei din UE.

Oarecum firesc, dupa ce s-au prabusit de la 93% din media UE la PIB/locuitor in 2007 pana la 68% din media UE in 2018 (asta dupa ce au beneficiat de salvarea venita pe calea apartenentei la zona euro).

Sa fim seriosi: am putea incerca o corelare de bun-simt cu majorarile de salarii estimate oficial pentru perioada 2020 - 2022, undeva la o majorare medie in jur de 7% a pensiilor, data de la inceputul anului. Care sa acopere inflatia si sa poata fi suportata la nivel de buget fara a pune pe butuci echilibrele financiare, si asa afectate de majorarile exgerate (in raport cu rezultatele din economie) de salarii din sectorul bugetar.

Citeste mai departe analiza Pensiile: dispunerea exclusiv electorala a cresterilor, bugetul romanesc si modelul grecesc pe Curs de Guvernare

Anunțul unui parlamentar PSD: ”22.000 de pensii vor crește de la 1 ianuarie”

Mirela Adomnicăi, parlamentar PSD, a anunțat că, în urma recalculării, 80% dintre pensiile sucevenilor au crescut și 20% au stagnat. Parlamentarul a explicat că bună parte din pensiile...

Impozitarea pensiilor. Parlamentul a adoptat proiectul prin care doar sumele de peste 3.000 de lei vor fi taxate

Camera Deputaților a adoptat marți, 3 septembrie, proiectul de lege care vizează majorarea plafonului neimpozabil pentru pensii la 3.000 de lei. Astfel, impozitul de 10% va fi perceput doar...