Adevăratul motiv pentru care guvernul dă 700 de lei pensionarilor. Specialist: ”Cu jumătate din sumă ar fi putut să-i scoată pe toți din sărăcie”

Joi, 26 Mai 2022, ora 20:10
38549 citiri
Adevăratul motiv pentru care guvernul dă 700 de lei pensionarilor. Specialist: ”Cu jumătate din sumă ar fi putut să-i scoată pe toți din sărăcie”

Veștile bune pentru categoriile de persoane defavorizate, anunțate de coaliția de guvernare la începutul acestei săptămâni, par să nu aibă efectul urmărit. În multe cazuri se ajunge la discriminare pentru câțiva lei.

Cristian-Gabriel Seidler, deputat USR în Comisia de muncă, specializat pe pensii, și politologul Cristian Hrituc au explicat pentru Ziare.com cât de eficientă este măsura bonusului ce urmează să fie primit de pensionari, care este impactul la buget dar și ce măsură ar fi fost mai bună ca aceasta.

Pachetul de măsuri sociale și economice “Sprijin pentru România” este în valoare de 1,1 miliarde euro și conține sprijin unic de 700 de lei pentru toți pensionarii cu pensii sub 2.000 lei și amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetățenii și companiile care se confruntă cu dificultăți financiare din cauza crizelor din ultima perioadă.

Cristian Seidler: ”PSD nu are interesul să scoată oamenii din sărăcie”. De unde vin banii pentru pensii

Deputatul Cristian-Gabriel Seidler susține că mai degrabă guvernul ar fi trebuit să aplice niște reduceri ale TVA, ale accizelor la combustibili, pentru a scădea prețurile. În schimb acesta, prin măsurile aplicate transformă de fapt persoanele vulnerabile în votanți.

”PSD-ul, nu o dată în istoria sa, ia cu două mâini, dă cu o mână și are pretenția că a salvat situația. Și de această dată, guvernul, nu numai că nu a salvat situația ci a provocat problema. iar faptul că acum vine și o astupă parțial, nu îl face nimic lăudabil dimpotrivă, în face blamabil.

Are această politică nespusă, dar evidentă, deși are profil social-democrat nu are preocuparea de a-i scoate pe oameni din sărăcie ci de a-i menține acolo la limită, de a le da niște beneficii din când în când, pentru a-i transforma astfel în votanți”, a explicat specialistul în pensii.

Conform calculelor sale, ”cu jumătate din suma pe care urma să o cheltuie în plus anul acesta pentru pensii, ar fi putut să scoată nu un sfert din numărul pensionarilor deasupra pragului sărăciei ci pe toți”.

”Statul român, în primele trei luni ale anului are încasări cu peste 18 miliarde de lei față de perioada similară a anului trecut. Pe fondul unei creșteri economice extrem de mici și a lipsei investițiilor, acești bani vin din TVA și accize. Adică din taxele mărite asupra energiei (electricitate, gaz, benzină, motorină). Soluția corectă ar fi fost reducerea la nivelul minim permis de UE la TVA și accize. Adică de la 19% la 5% la TVA. Iar acest lucru s-ar fi reflectat în inflație, în toate prețurile pentru că prețul energiei se reflectă în toate produsele de la raft. Astfel că guvernul putea să încaseze mai puțin ca să țină inflația sub control”, a mai spus deputatul.

Când va primi România banii pentru voucherele promise

Cristian-Gabriel Seidler mai spune că statul român și Comisia Europeană sunt încă în negociere în ce privește sumele pentru vouchere.

”Sigur că prețul de bază al energiei a crescut oricum din cauze externe dar de ce România se află în topul țărilor din Uniunea Europeană la inflație? Peste tot este inflație, dar de ce alții au știut, în contextul creșterii costurilor energiei, să țină prețurile sub control.

Era vorba că primul pachet de măsuri va costa 17 miliarde de lei pe tot anul. Deci tu, stat român, încasezi cu 18 miliarde de lei mai mult în trei luni și dai înapoi 17 miliarde de lei.

O parte din acești 17 miliarde de lei va veni de la Uniunea Europeană. Cei din care ar trebui plătite voucherele. Eu am întrebat Comisia Europeană care este situația contractării banilor pentru vouchere.

Și mi-au răspuns într-un mod deloc onorant pentru Guvernul României. Cadrul financiar pentru European Social Found PLUS (Fondul Social European Plus) pentru perioada 2021-2027 este încă în negociere cu România. Iar măsuri precum eventuala acordare de vouchere va face obiectul unor discuții formale și informale. Nicio vorbă despre ”suntem pe punctul de a încheia contractul, de a stabili datele programului”. Va fi ceva, cândva în viitor. Iar cei de la guvernare spun că de luna viitoare vor intra în plată vouchere finanțate de bani europeni”, a explicat expertul.

Seidler mai arată că sumele cheltuite de guvern sunt mai mari față de încasări.

”Revenind la cifre, dacă încasăm 18 miliarde de lei și dăm înapoi 17 miliarde, aparent statul rămâne cu bani. În realitate nu rămâne. Pentru că încasează cu 18 miliarde de lei în plus, în primele trei luni dar cheltuie cu 19 miliarde de lei în plus.

Adică am avut norocul să avem aceste încasări și ne-am întins mai mult decât ne-a permis ”suplimentul de pătură”. În acest context, să dau 700 de lei în plus este pentru mine similar cu ”Nicule, mai dă-le 100 de lei la salariu!”. Și ar trebui să mulțumim guvernului că ne-a dat bani. Nu, nu mulțumesc guvernului că mi-a dat pentru că de fapt mi-a luat bani de la bun început„ a spus deputatul.

Modul de acordare celor 700 de lei pentru pensionari, ”amatorism de speriat”

Cristian-Gabriel Seidler a vorbit și despre inechitățile privind acordarea ajutorului pentru pensionari.

”Din punct de vedere tehnic, să dai 700 de lei celor cu pensie de 1.999 de lei și 0 lei celor care au pensie de 2.001 lei arată un amatorism de speriat. Pentru că dacă vrei să dai niște bani unor oameni cu venituri mai mici nu trebuie să fii un laureat al Premiului Nobel sau în matematică să înțelegi o acordare de bani în trepte. Astfel încât inechitatea de 700 de lei în plus pentru o diferență de pensie de 1 leu sau 2 lei să nu se pună ca cireașa pe tortul rău al inechităților care oricum în sistemul de pensii publice.

PSD ar putea să spună ce cei 700 de lei nu reprezintă o pensie. Sigur că nu este pensie ci bani pentru pensionari. Dar toată lumea cunoaște inechitatea din sistemul de pensii din cauza acelui indice de corecție. Și în loc să rezolvi o parte din acele probleme vii și creezi încă o inechitate dând bani.

Sunt oameni care acum se bucură că au pensia sub 2.000 de lei pentru că pot să primească acest supliment. De parcă cei care au 2.000 de lei trăiesc într-un huzur”, a spus expertul.

Cum se aplică la noi principiul contributivității

”De principiu, peste tot se aplică principiul contributivității. Doar că a fost introdus la un moment dat acest indice de corecție. Pe scurt, indicele de corecție spune așa: dacă ție punctajul ți-a ieșit x puncte, ți-aplicăm un indice de corecție care anul acesta este de 9% în plus. Anul viitor este de 20% în plus, iar peste încă câțiva ani este de 40% în plus.

Adică avem 1,09, 1,2, 1,4 și, uneori, oamenii care au muncit în același loc o viață întreagă, la același lucru, iar unul iese la pensie în decembrie, celălalt iese la pensie în ianuarie, pentru că se schimbă acel indice de corecție diferența de pensie este uneori chiar și de 20%. Ceea ce evident este o inechitate a sistemului de pensii. Dar noi chiar avem sistem contributiv, doar că având acest sistem de corecție care se bazează pe o formulă care ține și de salariul minim pe economie sunt inechități imense în sistemul de pensii”, a explicat Cristian-Gabriel Seidler.

El mai spune că cei 700 de lei plus acordați acum și 1.200 de lei în ianuarie” sunt niște măsuri disperate de urgență care arată încă o dată incapacitatea administrativă a statului român”.

Pentru un pensionar sunt bani buni. ”Unii chiar au nevoie de ei. Dar nu sunt de acord cu sistemul acesta heirupist de a ține în chingi o clasă socială și mă refer aici la pensionari, cu astfel de măsuri, la genul ”v-am dat!””.

De ce nu se măresc toate pensiile

Principalul motiv pentru care guvernul ia tot felul de măsuri sociale, multe ineficiente și nu mărește pensiile, pare să fie legat de renegocierea PNRR.

”Este o discuție pe care o tot aduce în față Marius Budăi, privind o renegociere a PNRR și plafonul de 9,4% care îl împiedică pe el și guvernul din care face parte să mărească pensiile. În plafonul de 9,4%, întră două chestiuni importante: pilonul 1 și pensiile speciale.

Anul acesta, România își propune să cheltuie 8,42% din PIB pe cele două pensii. Am calculat această cifră din cât este în legea bugetului asigurărilor sociale de stat suma pentru pensiile din pilonul 1 și câți bani sunt alocați pentru pensii speciale. Raportat la PIB-ul estimat dă acest procent. Cum vrea Marius Budăi să obțină mai mult de 9,4% de la Comisia Europeană, ca plafon, când el nu a cheltuit.

El mai are 1% din PIB să cheltuie pe pensii ceea ce ne arată de fapt că subiectul acesta este folosit doar ca o justificare în fața pensionarilor că acesta ar fi motivul pentru care nu se pot mări pensiile. Însă, în realitate au mai fost angajați 3.000 de oameni la stat și trebuie să le plătească salariile.

În concluzie, plafon ar mai fi, bani nu prea mai sunt pentru că statul îi cheltuie pe altceva”, a conchis Cristian-Gabriel Seidler.

Cristian Hrituc: ”Ideea în sine o înțelegem dar poate că existau și alte soluții economice”

Politologul Cristian Hrituc a spus că este de înțeles atitudinea guvernului de a ajunta persoanele din mediile defavorabile.

”Până la urmă, România trece de doi ani prin niște crize suprapuse. Avem pandemia de COVID, apoi războiul din Ucraina, iar în astfel de situații de crize, statul trebuie să arate că este solidar și partener cu cetățenii și încearcă să ia măsurile cele mai bune pentru a-i proteja.

Acum este o discuție lungă despre cât de bune sunt aceste măsuri și dacă au efect. Din punctul meu de vedere, decât să dea 700 de lei la pensionari, mai bine ar fi făcut ceva în zona reducerii accizei la benzină pentru a avea o ieftinire în lanț a prețurilor, sau ar fi putut să ia măsuri de scădere de TVA.

Ideea în sine am putea să o înțelegem că guvernul vrea să arate că este prezent pe timp de criză și nu lasă cetățenii să se descurce pe cont propriu și încearcă să protejeze categoriilor vulnerabile. Nu cred că avem un impact bugetar foarte mare prin aplicarea acestui pachet social dar cred că folosim niște bani ineficient. Poate că existau și alte soluții economice.

Dar din punctul de vedere al măsurilor, se vede că avem la nivelul guvernului o alianță PSD-PNL. Fiecare vine cu măsuri pentru propriul electorat. Probabil presiunea PSD pentru astfel de măsuri este foarte mare și știm cu toții că PNL este dependent în asigurarea guvernării de alianța cu social-democrații.

Atunci când avem un guvern cu două partide cu orientare opusă, va apărea întotdeauna un melanj de măsuri”, a explicat analistul politic.

Ce măsuri a anunțat guvernul și de unde spune că va face economii

Premierul Nicolae Ciucă a declarat marți, 24 mai, că noile măsuri sociale anunțate luni seară ar urma să fie finanțate din economiile făcute de fiecare minister prin reducerea cu 10% a cheltuieli de la bunuri și servicii.

”Banii se vor rezolva prin reducerile de cheltuieli de la bunuri și servicii de 10% la fiecare minister, suficient cât să asigurăm cheltuielile anunțate aseară”, a spus Nicolae Ciucă.

Acestea sunt măsurile propuse:

  • Amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetățenii și companiile care se confruntă cu dificultăți financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă.

  • Acordarea unui sfert din diferența de salariu în conformitate cu legea salarizării unitare cuvenită salariaților din sistemul public.

  • Acordarea unui sprijin unic de 700 de lei pentru toți pensionarii cu pensii sub 2.000 de lei.

Măsurile vor fi aplicate la data de 1 iulie 2022.

De asemenea, guvernul va lua măsuri pentru consolidarea fiscală și respectarea angajamentelor privind deficitul public:

  • Diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puțin 10%, cu excepția celor cu investițiile, salariile, pensiile și asistența socială

  • Suspendarea angajărilor la stat începând cu 1 iulie.

  • Creșterea colectării veniturilor la bugetului general consolidat al statului cu 10 miliarde de lei.

  • Accelerarea absorbției fondurilor europene din cadrul programelor operaționale și al PNRR. În acest sens, Coaliția va efectua o evaluare lunară a stadiului absorbției.

Ministrul Marius Budăi a precizat miercuri, 25 mai, că peste 3,2 milioane de pensionari au în prezent venituri sub 2.000 de lei.

Citeste si:
Cum a fost înlocuit pe tăcute Tudorel Toader în Comisia de la Veneția. Cine îi va lua locul
Cum a fost înlocuit pe tăcute Tudorel Toader în Comisia de la Veneția. Cine îi va lua locul
Fostul ministru al Justiției Tudorel Toader a fost înlocuit din poziția de reprezentant al României în Comisia de la Veneția după ce mandatul său nu a mai fost prelungit. Mandatul lui...
8 candidați se vor bate pentru șefia USR. Cine i-ar putea lua locul lui Cătălin Drulă după alegerile din iulie
8 candidați se vor bate pentru șefia USR. Cine i-ar putea lua locul lui Cătălin Drulă după alegerile din iulie
USR a informat că opt membri ai formaţiunii s-au înscris în cursa internă pentru şefia partidului. Alegerile vor avea loc la începutul lunii iulie. Cei opt candidaţi înscrişi în cursa...