Pensiile cresc de la 1 septembrie, iar impactul bugetar este urias. FMI avertizeaza ca ne expunem unui risc semnificativ

Duminica, 01 Septembrie 2019, ora 15:00
22546 citiri
Pensiile cresc de la 1 septembrie, iar impactul bugetar este urias. FMI avertizeaza ca ne expunem unui risc semnificativ

Pensiile cresc, de la 1 septembrie, de la 1.100 de lei la 1.265 de lei, in ciuda tuturor avertizarilor venite atat de la institutiile avizate din tara, cat si din partea celor internationale.

5 milioane de pensii care sunt bazate pe contributivitate vor fi majorate, potrivit ministrului Muncii, Marius Budai.

Impactul bugetar este estimat la 8,4 miliarde de lei in acest an, 24,8 miliarde de lei in 2020, 58,1 miliarde de lei in 2021, iar in 2022impactul ar urma sa fie de 81,1 miliarde de lei.

Guvernantii au dat in nenumarate randuri asigurari ca exista bani pentru aceste majorari insa economistii atrag atentia ca povara lor va fi de nesuportat.

Ce prevede Legea pensiilor

Legea, adoptata in luna iunie si promulgata de presedintele Klaus Iohannis o luna mai tarziu, prevede o crestere a punctului de pensie care va intra in vigoare treptat, incepand cu 1 septembrie 2019 si incheind cu 1 septembrie 2021.

Valorile punctului de pensie sunt urmatoarele:

a) la data de 1 septembrie 2019 - 1.265 lei;

b) la data de 1 septembrie 2020 - 1.775 lei;

c) la data de 1 septembrie 2021 - 1.875 lei.

Totodata, legea pensiilor mai prevede ca varsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru barbati si 63 de ani pentru femei.

Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atat pentru femei, cat si pentru barbati, iar stagiul complet de cotizare, care cuprinde si perioadele asimilate, este de 35 de ani, atat pentru femei, cat si pentru barbati.

Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare si care au nascut 3 copii si i-au crescut pana la varsta de 16 ani beneficiaza, la cerere, de reducerea cu 6 ani a varstei de pensionare. La reducerea prevazuta se adauga cate un an in plus incepand cu al patrulea copil.

FMI: Noua lege a pensiilor reprezinta un risc semnificativ la adresa stabilitatii fiscale

FMI a transmis Romaniei ca trebuie sa reevalueze noua lege a pensiilor, pentru ca reprezinta un risc semnificativ pe termen mediu la adresa stabilitatii fiscale.

"Principalul risc intern este o noua crestere a vulnerabilitatii provocate de socuri politice. Avand in vedere ciclul electoral din urmatorii doi ani, exista riscul unor noi stimulente fiscale sau al revenirii asupra unor politici structurale care ar reduce si mai mult competitivitatea Romaniei.

In prezent, noua lege a pensiilor reprezinta un risc semnificativ pe termen mediu la adresa stabilitatii fiscale", se arata in raportul FMI.

Institutia spune ca este crucial sa fie reconsiderat ritmul de implementare a legii si sa fie realizata o revizuire comprehensiva a sistemului de pensii.

"Aceasta revizuire ar trebui sa reflecte spatiul fiscal disponibil si sa realizeze un echilibru intre nevoile sociale, o distributie echitabila si prioritatile bugetare", subliniaza FMI.

Totodata, FMI a recomandat Romaniei sa isi reorienteze cheltuielile fiscale dinspre salarii si pensii spre investitii si inversarea tendintei de reducere a investitiilor publice din ultimii ani.

S&P: Cheltuielile pentru salarii si pensii depasesc 80% din veniturile din taxe

La randul sau, agentia de rating Standard&Poor's a transmis vineri ca una din presupunerile sale este ca Guvernul va inaspri bugetul pentru a contracara majorarile preconizate in cheltuielile cu pensiile in 2020 si 2021, dupa alegerile parlamentare.

S&P a atras atentia ca dezechilibrele bugetare se accentueaza, cheltuielile pentru salarii si pensii depasind in prezent 80% din veniturile din taxe.

Standard&Poor's a mai afirmat ca se asteapta ca guvernul sa renunte la unele dintre majorarile de pensii.

"Ne asteptam ca ajustarea fiscala sa includa renuntarea la unele dintre majorarile de pensii preconizate in recent adoptata lege a pensiilor.

In plus, deficitul mai mare al Romaniei ar putea determina Comisia Europeana sa demareze o procedura de deficit excesiv in 2020, ceea ce ar facilita prudenta fiscala. In cele din urma, ajustarea fiscala ar putea conduce la reducerea consumului guvernamental si la diminuarea cresterii economice", mai noteaza S&P.

"Povara cresterii pensiilor in septembrie va fi de nesuportat"

Faptul ca 80% din veniturile din taxe se duc pe pensii si salarii l-a spus recent, pentru Ziare.com si fostul sef al Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru.

Mai mult, el a atras atentia ca in momentul in care pensiile vor creste, povara cheltuielilor sociale va fi de nesuportat.

"Povara din partea acestei facturi sociale este mult mai mare. Iar dupa ce vor creste si pensiile, anul acesta cu 15%, respectiv 40% la anul, povara cheltuielilor sociale va fi, dupa parerea mea, de nesuportat. Deja anul acesta asistenta sociala plus salarii inseamna cam peste 80% din anvelopa noastra bugetara, care inseamna venituri din taxe si impozite.

Deci din ce colectam noi anul acesta din taxe si impozite, peste 80% deja platim doar salarii si asistenta sociala", atrage atentia economistul sef al Raiffeisen Bank.

Potrivit acestuia, ne-am mai confruntat cu o astfel de situatie in anii 2009-2010, cand a fost nevoie de taierea salariilor pentru a putea fi sustinute cheltuielile sociale.

"Daca ne uitam in urma, acest lucru s-a mai intamplat doar la momentul in care am fost nevoiti sa facem o ajustare majora in buget, in anii 2009-2010. Pare-se ca dupa aceste cresteri de pensii prognozate pentru anul acesta si anul viitor, vom ajunge din nou la un punct extrem cu cheltuielile sociale si istoric vorbind, cand s-a mai intamplat lucrul acesta, a urmat o ajustare majora. Nu ai cum sa sustii o factura sociala atat de mare in conditiile in care ai venituri foarte mici.

Ne vulnerabilizam foarte tare pentru faza descendenta a ciclului economic. Pentru ca noi am angajat cheltuieli rigide, care prin definitie sunt fixe, pentru ca, odata crescute pensiile si salariile, ele trebuie platite luna de luna, pentru ca nu sunt cheltuieli discretionare, sunt obligatorii, in timp ce veniturile noastre sunt foarte mici si oricum o parte din ele sunt venituri temporare, pentru ca asistam la un boom economic.

Ne creste consumul, evident ca avem si un TVA ceva mai mare decat in partea descendenta a ciclului economic. Avem niste venituri care nu au o natura permanenta in totalitate", afirma Ionut Dumitru.

Citeste si:
Fostul președinte al PNL Valeriu Stoica despre cum poate câștiga timp pentru negocieri Nicolae Ciucă:„Să-și depună mandatul și să spună «n-am reușit să fac majoritatea»”
Fostul președinte al PNL Valeriu Stoica despre cum poate câștiga timp pentru negocieri Nicolae Ciucă:„Să-și depună mandatul și să spună «n-am reușit să fac majoritatea»”
Premierul desemnat Nicolae Ciucă mai are timp până vineri să negocieze formarea unei majorități. Fostul președinte al PNL, Valeriu Stoica, a spus că Nicolae Ciucă poate cumpăra timp...
Cum s-au schimbat declarațiile oficialilor în funcție de cum a bătut valul 4 al pandemiei. De la ”am oprit pandemia”, la ”vorbim de o catastrofă”
Cum s-au schimbat declarațiile oficialilor în funcție de cum a bătut valul 4 al pandemiei. De la ”am oprit pandemia”, la ”vorbim de o catastrofă”
Valul patru al pandemiei de coronavirus a lovit puternic România, iar politicienii au fost surprinși și luați pe nepregătite. Au trecut în decurs de numai câteva luni de la afirmații precum...
Sursa: Ziare.com