Capcanele cresterii varstei de pensionare. Lectia predata de Marea Britanie

Discutia despre cresterea varstei de pensionare in Romania a facut un scurt iures, dar deocamdata a fost pusa sub pres. Asa ca am decis sa ne uitam la exemplele oferite de alte tari, caci o astfel de masura ar putea duce la micsorarea veniturilor celor in varsta si nu ofera o solutie pe termen lung la problemele de pe piata muncii.

Mai intai, sa vedem de unde am plecat. Premierul Mihai Tudose a facut o declaratie, saptamana trecuta, care a lasat loc de interpretari.

"Legislatia europeana este una, fiecare tara isi dimensioneaza fenomenul in functie de varsta, speranta medie de viata din tara respectiva.

Cand vom ajunge si noi cu speranta de viata la peste 80 de ani, stam si noi de vorba despre acest lucru. Deocamdata, o sa mai creasca cu un an-doi, probabil incepand cu peste un an, peste doi ani", a precizat Tudose, intr-un interviu pentru Agerpres.

Cum alte detalii si explicatii pe aceasta tema nu au fost facute, ministrul Muncii a fost intrebat daca lucreaza la un astfel de proiect. Olguta Vasilescu a spus, insa, ca premierul nu se referea la varsta de pensionare, ci la speranta de viata.

"Va rog sa luati declaratia premierului, care spune foarte clar ca nu se pune problema la noi, pentru ca avem o alta medie de viata. Intr-un an-doi, poate, daca creste media de viata, se va putea pune problema de acest lucru, dar pe legea pe care o avem acum in proiect, nu se va schimba varsta de pensionare si nici premierul nu a comunicat altceva.

(...) Cand o sa ajungem la speranta de viata peste 80 de ani, stam de vorba. Va spun foarte clar ca nu se poate pune problema sa crestem varsta de pensionare. Daca peste un an-doi va fi 85 de ani speranta de viata, probabil ca se va lua in calcul", a spus Lia Olguta Vasilescu, la Antena 3.

In prezent, in Romania, speranta de viata este de 79 de ani pentru femei si 72 de ani pentru barbati, putand creste pana in 2030 la 77 de ani pentru barbati si 83 pentru femei.

In ce priveste varsta de pensionare, aceasta este in prezent de 65 de ani pentru barbati si 63 de ani pentru femei, la fel ca in Marea Britanie, al carui exemplu il prezentam mai jos.

Lectia Marii Britanii

Cresterea varstei de pensionare pentru femeile din Regatul Unit a adus mai multi bani la buget, dar masura a lasat aproape 1,1 milioane de britanice cu 200 de lire pe luna mai putin in portofel, iar multe au ajuns la limita saraciei.

O analiza realizata de Institutul pentru Studii Fiscale, citat de Financial Times, arata ca o astfel de decizie e profitabila pentru stat.

Cresterea varstei de pensionare de la 60 la 63 de ani, aplicata in aprilie 2010, pentru femei a adus la buget 4,2 miliarde de lire pe an, plus alte 900 de milioane de lire sub forma de contributii pentru cele care decid sa ramana in campul muncii chiar si dupa implinirea acestei varste.

Planul autoritatilor din Marea Britanie este ca femeile sa se pensioneze la 65 de ani, la fel ca barbatii, pana in aprilie 2020, iar pana in octombrie 2020 sa se ajunga la 66 de ani pentru ambele sexe.

Ca in multe tari din Europa, si UK are o problema cu imbatranirea populatiei, din cauza careia cresc cheltuielile cu pensii, care s-au marit cu 25% in ultimii 5 ani, adica cu 108 miliarde de lire.

Asa ca statul trebuia sa gaseasca noi metode de a creste veniturile la buget, pentru ca sistemul sa fie sustenabil, printre ele numarandu-se si aceasta crestere a varstei de pensionare. Doar ca masura are consecinte sociale. "Rata saraciei in randul femeilor cu varsta cuprinsa intre 60 si 62 de ani a crescut substantial", cu 8,7%, avertizeaza in raport Institutul pentru Studii Fiscale.

De asemenea, venitul lunar al celor din aceasta grupa de varsta este mai mic cu 200 de lire fata de perioada de dinaintea aplicarii reformei.

Concluzia? Cresterea varstei de pensionare aduce mai multi bani la buget, dar afecteaza negativ persoanele cu venituri mici si creste numarul persoanelor aflate sub limita saraciei.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...