Suntem pregatiti sa muncim pana la 70 de ani? Cum e in alte state si situatia din Romania

Discutia legata de varsta de pensionare a fost readusa in spatiul public in ultimele zile, odata cu propunerea ca romanii sa aiba posibilitatea sa se poata retrage din campul muncii la 70 de ani. Ministrul Muncii a precizat clar ca ar fi vorba de o optiune si sub nicio forma de o masura obligatorie.

"Suntem in prima etapa de documentare, fara sa fi conturat propriu-zis un proiect de amendare legislativa, ci mai degraba vrem ne facem o parere despre ceea ce se intampla in celelalte tari din Uniunea Europeana, despre ceea ce se intampla in Romania si tinem cont de toti factorii specifici Romaniei.

Ma refer la speranta de viata, care e diferita fata de cea a celorlaltor tari, ma refer la disponibilitatea romanilor de a munci, pentru ca sunt persoane care au disponibilitatea sa-si continue activitatea, mai ales in invatamant, in mediul rural, si exista la Ministerul Muncii semnale, precum exista semnale si din partea celor care vor sa se pensioneze mai devreme.

Prin urmare, suntem departe de a lua o decizie pe acest subiect", a precizat ministrul Muncii, Violeta Alexandru.

Ea a semnalat ca este vorba despre o abordare serioasa, de o documentare, dar in niciun caz despre o modificare a legii in sensul de a fi obligatoriu sa lucrezi pana la o varsta inaintata.

"Nimeni, absolut nimeni nu a discutat despre un imperativ, despre o obligatie, despre modificarea legii in sensul de a fi obligatoriu sa lucrezi pana la o varsta inaintata. Absolut nimeni nu a vorbit despre acest lucru. (...) Suntem departe de a lua o decizie. Nu exista o propunere conturata in sensul de proiect", a explicat ministrul Muncii.

Aceasta a admis ca nu toti oamenii vor sa lucreze mai mult si "este dreptul lor sa se pensioneze dupa o viata muncita la varsta la care se pot pensiona", insa sunt si persoane care doresc sa isi continue activitatea, iar statul trebuie sa creeze conditiile pentru toate aceste categorii si sa le dea posibilitatea sa decida pentru viata lor profesionala.

Varsta de pensionare in UE

Prin urmare, Ziare.com a analizat datele privind varsta actuala de pensionare in UE si propunerile de crestere ale acesteia pe viitor, folosind datele publicate de Centrul Finlandez pentru Pensii (Finnish Centre for Pensions), care a adunat informatiile in baza cifrelor oficiale.

Iata cateva observatii:

- 65 de ani este cea mai raspandita varsta de pensionare in randul statelor membre UE;

- Cea mai mica varsta de pensionare este in prezent in Slovacia (62 de ani si 6 luni), iar cea mai inaintata - in Grecia (67 de ani). Exceptii notabile sunt Romania (la femei, varsta de pensionare este de 61 de ani, iar la barbati - de 65), Suedia (care are o varsta de pensionare flexibila - te poti retrage din activitate intre 61 si 67 de ani) si Finlanda (unde pensionarea poate fi solicitata de la 63 de ani si cateva luni).

- In state precum Finlanda, Cipru, Danemarca, Estonia, Grecia, Italia, Olanda, Portugalia si Slovacia, mecanismul care stabileste varsta de pensionare este direct legat de speranta de viata.

- Pana in 2030, unele state care fac diferente in functie de sex si-au propus sa egalizeze varsta de pensionare a femeilor cu cea a barbatilor (Austria si Lituania sunt doua exemple);

- Majoritatea tarilor UE planuieste sa creasca varsta de pensionare pana la finalul deceniului, cea mai inaintata fiind in Irlanda si Marea Britanie - 68 de ani.

- Prin urmare, niciun stat membru nu pregateste obligativitatea pensionarii la 70 de ani (nici Romania), dar multe ofera posibilitatea de a lucra peste varsta oficiala de retragere din activitate, oferind si o bonificatie celor care vor sa ramana in campul muncii.

Speranta de viata in Romania

Dupa cum arata datele publicate de Banca Mondiala, speranta de viata a crescut in Romania de la 65,6 de ani in 1960 la 69 de ani in 1997 si apoi la 75 de ani in 2017. Deci observam ca ritmul s-a accelerat in decursul ultimilor zece ani masurati de sursa citata.

Este nevoie de o analiza profunda

Problema varstei de pensionare este una controversata in toata lumea si nu are un raspuns universal. Asta pentru ca depinde de foarte multi factori (nu doar de speranta de viata) si de particularitatile fiecarei tari in parte, dupa cum explica si Sorin Faur, fondator AcademiaDeHR.ro.

"Un raspuns corect trebuie asezat pe foarte multe date, calcule, statistici si prognoze de natura economica, pe de o parte, si de natura sociala, pe de alta parte. O discutie publica este necesara cu certitudine in contextul lumii moderne in care creste speranta de viata, in paralel cu imbatranirea populatiei.

Evident, la un moment dat, sistemul actual nu va mai fi sustenabil, moment care poate diferi de la tara la tara, in functie de particularitatile proprii si de piramida demografica. Subiectul este de actualitate la nivel global", spune acesta pentru Ziare.com.

Provocarile sunt numeroase. Analiza CFA Romania intitulata "Viitorul sistemului de pensii in Romania" arata ca anul 2030 va fi unul de cumpana, in sensul ca numarul de pensionari va fi mai mare decat cel al salariatilor (5,29 milioane la 4,97 milioane), raport care se va inrautati, potrivit estimarilor, in 2060, la 5,95 milioane de pensionari la 3,83 milioane de salariati.

Vestile bune nu vin nici din punct de vedere demografic, caci piramida varstelor se inverseaza: daca in 2011 raportul dintre persoanele varstnice si cele tinere era 47, acesta va ajunge la 63 in 2060.

Imbatranirea accentuata a populatiei si migratia vor avea ca efect scaderea populatiei tarii noastre pana la 18 milioane de persoane in 2030. Totodata, perioada 2025-2035 va fi una de pensionari masive, ca urmare a retragerii din activitate a asa-numitei "generatii a decreteilor".

In plus, spre deosebire de Germania, Romania nu isi poate acoperi nevoile prin import de mana de lucru, iar plecarile in strainatate nu se vor opri in lipsa unor masuri concrete si utile.

In aceste conditii, exista un risc semnificativ ca sistemul public de pensii sa nu poata fi sustinut in forma actuala, respectiv varsta de pensionare, plan de crestere a punctului de pensie, contributii de asigurari sociale, se arata in analiza citata. O optiune ar putea fi un mix al celor trei parametri, si anume:

- Majorarea varstei de pensionare;

- Cresterea mai lenta (sau mentinerea constanta) a punctului de pensie. In general, la nivel international, o pensie publica asigura doar un nivel minim de venituri;

- Cresterea taxarii pentru populatia activa (prin contributii de asigurari sociale).

Spre exemplu, la nivel international, in perioada 1995-2017 au fost implementate urmatoarele masuri:

• 76 de tari au crescut contributia la sistemul public de pensii;
• 55 de tari au crescut pragul varstei de pensionare;
• 60 de tari au redus beneficiile pentru actualii pensionari

.

Analiza citata face o recomandare importanta: "pentru asigurarea unei independente financiare la varsta pensionarii, o mare parte din efort va fi cel propriu - economisirea si investirea personala pentru a depinde cat mai putin de sistemul public de pensii".

Strict matematic, sunt argumente pro si contra cresterii varstei de pensionare, crede Sorin Faur. Dar trebuie sa privim si dincolo de cifre: "Artimetica poate parea simpla, sustinuta inclusiv de argumente sociale din perspectiva faptului ca o viata activa este benefica si se cunosc deja efectele negative ale pensionarii timpurii asupra unor oameni activi, plus ca cei care muncesc sunt conectati la economie, au venituri (substantial) mai mari.. etc.

Dar oare o viata activa inseamna insa neaparat si mai multa munca? Nu neaparat, ar zice unii! Poti sa fii activ si fara sa fii obligat sa muncesti, facand diverse activitati in privat".

El sustine ca relatia dintre contributie si pensie ar trebui sa fie mai importanta ca varsta retragerii din campul muncii. In plus, ar fi cazul sa eliminam injustitiile din actualul sistem, inainte sa ne gandim sa aplicam altul.

"Pensia trebuie sa fie pe masura contributiei, dar aici avem unele probleme de transparenta si o intreaga discutie controversata despre pensiile speciale. Este simplu sa zici: marim varsta de pensionare... dar rezolva asta problemele sau doar le amana? Au fost rezolvate toate problemele de echitate ale actualului sistem inainte de a ne muta spre altul?", intreaba Sorin Faur.

In orice caz, el crede ca nici din punct de vedere socio-psihologic romanii nu sunt pregatiti pentru obligativitatea cresterii varstei de pensionare la 70 de ani. "Trebuie facute serioase analize de impact inainte de a lua orice fel de decizie si dezbateri publice ample", reitereaza acesta.

Ce e de facut acum

Chiar daca nu crede ca obligativitatea cresterii varstei de pensionare este oportuna pe termen scurt, Sorin Faur spune ca merita sa discutam despre posibilitatea ca romanii sa fie lasati sa munceasca pana la varsta mai inaintata, daca vor.

Pentru ca unii isi doresc o senioritate activa si trebuie incurajati, eventual si cu ceva bani de la stat.

Dar inainte de toate, tara noastra ar trebui sa faca doua chestiuni, in opinia lui Sorin Faur: sa incurajeze natalitatea (concomitent cu flexibilizarea varstei de pensionare) si sa ia masuri pentru combaterea discriminarii pe criterii de varsta la angajare.

"Poate mai inteligent ar fi sa se implementeze masuri pentru stimularea natalitatii (vezi Ungaria), asta si deoarece cresterea varstei de pensionare nu este o solutie la criza demografica. Utila poate fi si flexibilizarea pragurilor actuale de pensionare, in sensul in care daca cineva doreste sa munceasca peste varsta actuala de pensionare si se simte in putere/are energie, atunci sa fie bonificat corespunzator pentru anii suplimentari cand alege sa munceasca. (...)

Sunt domenii unde meseriasii se gasesc greu, iar unii dintre cei din generatia 65+ si-ar putea dori sa continue sa lucreze in continuare. Pe de alta parte, sa nu uitam ca sunt deja de notorietate problemele pe care deja le intalnesc cei peste 50 de ani, unii sunt de fapt neangajabili, in ciuda crizei de personal.

Practic, angajatorii vor evita sa ii angajeze, dupa cum evita si acum. Exista un fenomen clar de discriminare negativa a celor in varsta, pentru ca nu mai au dinamica celor tineri, nu prea se descurca cu tehnologia, nu au abilitati de lucru pe calculator asa cum ar fi nevoie, sunt mai inceti etc.

Pentru astfel de cazuri, cresterea obligatorie a varstei de pensionare va crea probleme in loc sa le rezolve. Trebuie intai implementate masuri speciale de integrare pe piata muncii a acestor persoane si urmarita eficienta acestor programe in timp", explica Sorin Faur.

Prin urmare, schimbarea trebuie pornita din timp, deci orice dezbatere pe tema cresterii varstei de pensionare este binevenita.