Teresa M. Amabile împreună cu echipa sa de cercetare de la Harvard Business School au petrecut un deceniu intervievând persoane pentru a descoperi provocările psihologice, relaționale și de restructurare a vieții pe care le întâmpină cei care se pensionează – și cum să le gestioneze cel mai bine.
"Am descoperit că problemele legate de identitate pot avea un impact major. Acest lucru este valabil mai ales în fazele timpurii ale pensionării, când oamenii se confruntă cu decizia despre când și cum să se retragă și încearcă să se detașeze psihologic de carieră.
Aceste preocupări sunt deosebit de dificile pentru cei care se identifică foarte mult cu munca lor."
"Dacă vrei să faci o tranziție lină către o viață satisfăcătoare după pensionare, există multe întrebări pe care ți le poți pune — prima fiind „Am economisit suficienți bani?”.
Dar una dintre cele mai importante întrebări este: „Cine voi fi fără munca mea?”"
"Chiar și persoanele care nu cred că s-au identificat prea mult cu munca lor pot fi surprinse de problemele de identitate.
De exemplu, Irene, una dintre cele 120 de persoane pe care le-am studiat, lucra în domeniul tehnologiei. Îi plăceau locul de muncă, echipa și respecta compania, dar nu simțea că munca o definea. Totuși, i-au trebuit patru ani să ia decizia de a se pensiona.
Când s-a întrebat: **„De ce nu mă pensionez pur și simplu?”**, răspunsul ei a fost: „Oamenii te respectă mai mult cât timp lucrezi. După aceea, poate mai puțin.”
Această identitate de „femeie de carieră de succes” a fost mai importantă pentru ea decât își dăduse seama."
"Dacă nu poți răspunde pe deplin la întrebarea „Cine voi fi fără munca mea?”, începe prin a reflecta asupra următoarei întrebări:
„Munca este ceea ce fac sau este cine sunt?”
Dacă răspunsul sincer este că munca te definește, acest lucru te poate ajuta să înțelegi cum identitatea ta puternică legată de carieră îți poate complica tranziția către pensionare."
"Listează-ți principalele identități personale, alături de cele mai importante nevoi, valori, obiective și preferințe — așa cum sunt ele acum și cum îți imaginezi că ar putea fi în viitor. De exemplu, poți nota identități precum „lider”, „prietenos”, „părinte”, „antrenor” sau valori precum „activitate fizică”, „companie” și „activitate semnificativă”.
Gândește-te apoi la aspectele din viața ta profesională pe care ai dori să le păstrezi după pensionare. Acest proces este numit „conectarea identității.”"
"Un director executiv pensionar, pe care l-am numit Victor, se identifica puternic ca lider în compania sa. După pensionare, și-a păstrat această identitate devenind lider activ în biserica sa, ceea ce l-a satisfăcut profund.
Un alt exemplu este Jay, care a recunoscut că „munca era cine eram.” După ce s-a pensionat, a reactivat o pasiune veche din tinerețe — cursele de mașini clasice.
Pentru Irene, după ce s-a pensionat, s-a mutat cu soțul ei în casa lor de vacanță și a devenit activă într-un grup de conservare a oceanului. Și-a dezvoltat o nouă identitate: „persoană a oceanului.”"
"Pe măsură ce îți planifici pensionarea, reflectează la cine ești acum în viața ta profesională, ce aspecte ale identității tale de muncă vrei să păstrezi și care pot fi lăsate în urmă. Apoi, gândește-te ce noi identități ai putea dezvolta în această etapă a vieții.
Făcând acest lucru cu sinceritate, vei avea șanse mai mari să găsești o viață satisfăcătoare după pensionare", a explicat Teresa M. Amabile într-un articol publicat de CNBC.