România, codașă europeană la numărul angajaților care lucrează și după pensionare. Cei mai mulți o fac de nevoie

O statistică la nivelul UE arată că România are cea mai mică pondere de pensionari care continuă să lucreze. Peste 50% dintre estonieni continuă să lucreze și după limita vârstei de pensionare, în timp ce mai puțin de 2% dintre români fac asta.

Doar 13% dintre persoanele din Uniunea Europeană care au ieşit la pensie în 2023 au continuat să lucreze. România este la coada clasamentului, cu doar 1,7% dintre pensionari care lucrau şi după pensionare, conform datelor privind sondajul EU-LFS publicate luni de Eurostat. Peste jumătate dintre pensionarii români care continuă să lucreze o fac pe baza necesităților financiare.

Ţările baltice au cea mai mare pondere a persoanelor care continuă să lucreze şi după ce au primit prima pensie pentru limita de vârstă, pe primul loc fiind Estonia (54,9%), urmată de Letonia (44,2%) şi Lituania (43,7%). La polul opus, cea mai mică pondere se înregistra în Spania (4,9%), Grecia (4,2%) şi România (1,7%).

Principalul motiv pentru care oamenii continuă să lucreze şi după ce au ieşit la pensia de limită de vârstă este acela că le place să lucreze şi vor să fie productivi (cum au declarat de 36,3% dintre persoane) sau din nevoi financiare (28,6%). Dorinţa de a menţine integrarea socială (11,2%) şi atractivitatea financiară a serviciului (9,1%) au fost menţionate de asemenea ca motive pentru a continua să lucreze. O mică pondere, 3,5%, continuă să lucreze pentru că şi partenerul lor este angajat.

Danemarca (61%), Ţările de Jos (59,6%) şi Italia (51,7%) au cele mai mari procente de oameni care continuă să lucreze şi după ce au ieşit la pensie pentru că le place. Pe de altă parte, necesităţile financiare sunt principalul motiv pentru care pensionarii continuă să lucreze în Cipru (68,6%), România (54,3%) şi Bulgaria (53,6%).

Vârsta medie de pensionare pentru limita de vârstă este de 64 de ani şi peste în Danemarca, Ţările de Jos şi Suedia. Cea mai mică vârstă de pensionare, sub 60 de ani, se înregistrează în Slovenia, Grecia, România (59,5 ani) şi Austria.

Lunga istorie a reorganizării administrativ-teritoriale a României. Ce modificări a suferit administrația de la Marea Unire până astăzi și de ce stagnează reforma

Discuțiile despre reforma administrativ-teritorială a României au început încă din primii ani ai tranziției, după decenii în care România a fost împărțită în județe, după planurile...

Politolog, despre cei mai „noi candidați” la prezidențiale: „Le recomand să facă un test. Să ia trenul Mangalia-Baia Mare, sau Timișoara-Botoșani”. Motivele din spatele sfatului

Politologul Cristian Preda, profesor de științe politice la Universitatea din București, a comentat duminică, 19 ianuarie, candidaturile la alegerile prezidențiale ale lui Daniel Funeriu și...