Miniștrii ”invizibili” din guvernul Ciolacu. ”Asta pățesc politicienii care aleargă după audiență cu orice preț”

Marti, 02 Aprilie 2024, ora 03:25
6658 citiri
Miniștrii ”invizibili” din guvernul Ciolacu. ”Asta pățesc politicienii care aleargă după audiență cu orice preț”
Ședință de Guvern FOTO Facebook/ Guvernul României

Ultimul barometru al vizibilității miniștrilor îi plasează pe unii la loc de frunte, cum ar fi Marcel Ciolacu sau Marcel Boloș, iar pe alții la coada clasamentului, precum Florin Barbu sau Simona Bucura-Oprescu. În orice caz, aceste rezultate nu sunt automat asociate cu succesul în comunicarea publică, arată Remus Pricopie, rectorul SNSPA.

”Este greșit să credem că un loc ‘fruntaș’ în acest clasament este automat asociat cu ‘succesul în comunicarea publică’. Comunicarea strategică înseamnă să comunici eficient, clar, la obiect, atunci când este necesar, nu înseamnă să participi la "zgomotul public" și atât”, spune rectorul.

Analiza monitorizează aparițiile în presă ale miniștrilor, iar adesea scandalurile care zguduie scena politică sunt factorii declanșatori ale acestor apariții.

Rectorul SNSPA (Școala Națională de Studii Politice și Administrative) este de părere că a fi în mijlocul unui scandal nu este un deziderat pe care ar trebui să îl urmărească membrii Guvernului.

“Este un instrument pe care-l folosim și noi, la SNSPA, în scop didactic, dar care de multe ori este interpretat greșit, în spațiul public. ‘Clasamentul’ înseamnă, de regulă, vizibilitate publică asociată cu agenda guvernamentală, dar și cu temele contondente, conflictuale, care, evident, au audiență”, explică Remus Pricopie.

Premierul Marcel Ciolacu şi ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, ocupă primele locuri în topul vizibilității membrilor Guvernului pe luna februarie, relevă Barometrul vizibilităţii miniştrilor, analiză realizată de News.ro şi de Agenţia de monitorizare Klarmedia.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, ajunge de pe locul 4 în ianuarie pe locul al doilea, cu peste 3.800 de menţiuni, vizibilitatea în presa scrisă şi online fiind dată de moţiunea simplă a USR şi Forţa Dreptei împotriva sa, dar şi de afirmaţia referitoare la „militarizarea inspectorilor ANAF”. Sorin Grindeanu ocupă locul trei având în vedere interesul pentru infrastructura din România, mai ales în an electoral.

“Mulți miniștri, înainte să fie schimbați, erau sus în acest ‘clasament’. Explicația: erau în mijlocul unor scandaluri publice. Azi Piedone adoptă acest stil de comunicare zgomotos, fără consistență, iar estimarea mea nu este deloc optimistă în privința succesului său, pe 9 iunie.

De asemenea, George Simion este ‘cel mai vizibil’ politician român, de aproximativ un an, iar în tot acest interval de timp scorurile sale, și ale AUR în sondaje, sunt constant în scădere, mai exact, din august 2023 și până azi. În concluzie, "succesul" în comunicare nu înseamnă un simplu indicator - ‘vizibilitatea’ - pe care azi îl măsurăm în online cu ajutorul unui instrument informatic, ci capacitatea de a fi eficient în raport cu obiectivele politice sau instituționale”, argumentează Remus Pricopie.

Crizele care țin de momentele de maxim interes

Momente în care se dezvăluie un scandal la o unitate de învățământ sau un spital nu sunt însoțite de conferințe de presă la nivel de minister. În schimb, creșterile de taxe și impozite, sau deciziile luate prin Ordonanță de Urgență de Guvern, sunt anunțate de către premier.

“Aici este un alt subiect: toate instituțiile publice au obligația să comunice pe orice temă de interes public. Există și o lege în acest sens. Cum o fac: direct, la nivel de șef de instituție, birou de presă, purtători de cuvânt etc., ține de strategia fiecăruia. Ar trebui să facem un curs academic de un an că să înțelegem cum ar fi cel mai bine, pentru o instituție sau alta”, a mai precizat Remus Pricopie.

În pandemie au fost cele mai intense discuții despre comunicarea măsurilor pe care Guvernul urma să le ia. Asumarea s-a făcut la nivelul primului ministru, dar în privința unor nereguli s-a utilizat comunicarea pe etape. Ori un raport realizat de instituțiile statului poate dura și mai bine de un an până la finalizare.

“Sunt unii politicieni care comunică - pur și simplu - fără să ia în calcul o strategie anume.

Sunt alții care sunt mai prudenți, sau nu au un apetit anume pentru comunicarea publică.

Repet, depinde de instituție, de personajul politic etc., dar a confunda ‘vizibilitatea’ cu ‘succesul’ este că și cum ai spune că au cei mai buni indicatori de sănătate numai cei care au tensiunea arterială cea mai mare. Ceea ce, evident, este total greșit. La un moment dat, faci infarct. Asta pățesc și politicienii care aleargă cu disperare după ‘audiență’ cu orice preț”, mai spune Remus Pricopie.

Paradoxuri în barometrul miniștrilor

Simona Bucura-Oprescu ocupă locul opt în clasamentul mențiunilor în presă, cu o creștere, dat fiind că în clasamentul precedent ocupa locul 11.

Ligia Deca, ministra Educației, a avut între 1.000 și 2.000 de mențiuni în presa scrisă și online, ceea ce o clasează la coada clasamentului, asta în ciuda faptului că au existat evenimente importante precum simulările naționale sau dezbateri privind utilizarea drogurilor în școli.

De asemenea, intrarea în Spațiul Schengen, chiar și doar pe cale aeriană sau maritimă, ar fi trebuit să îl aducă în prim plan pe Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne. La acest nivel, comunicarea s-a realizat mai degrabă la nivel de prim-ministru și lideri ai Coaliției de Guvernare.

Opt miniştri ai Cabinetului au între 1.000 şi 2.000 de menţiuni în presa scrisă şi online, care este deschisă, în ordine descrescătoare a numărului menţiunilor în presa scrisă şi online, de ministra de Externe, Luminiţa Odobescu, care urcă de pe locul 12, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, ministrul Mediului, Mircea Fechet, care este urmat de ministra Educaţiei, Ligia Deca, care continuă să coboare în top, de pe locul 7 în ianuarie, de ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, de ministra Culturii, Raluca Turcan, de ministrul Fondurilor Europene, Adrian Câciu, ultimul din această categorie fiind ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, care continuă şi el coborârea, în condiţiile în care în ianuarie era pe locul 8 în topul vizibilităţii.

În luna februarie, patru membri ai Cabinetului Ciolacu - ministrul Economiei, Radu Oprea, ministrul Dezvoltării, Adrian Veştea, ministra Familiei, Natalia Intotero, se află în categoria celor cu sub 1.000 de menţiuni.

Quarterly Report - Editia 4

Majorări salariale de 10% pentru o categorie de români: "Guvernul atât îşi permite"
Majorări salariale de 10% pentru o categorie de români: "Guvernul atât îşi permite"
Un act normativ care prevede majorări salariale de 10%, în două tranşe, pentru categoriile cu venituri foarte mici, dar şi decontări de ochelari, în limita a 500 de lei, a fost pus în...
Performanță a sistemului de justiție din România: „Sunt cele mai scăzute valori din ultimii 15 ani"
Performanță a sistemului de justiție din România: „Sunt cele mai scăzute valori din ultimii 15 ani"
Potrivit datelor oficiale, numărul mediu al deținuților din închisorile din România a scăzut cu o treime în ultimul deceniu. De asemenea, numărul recidiviștilor a scăzut de la 46% la 37%,...
#performanta, #Guvernul Romaniei, #Marcel Ciolacu PSD, #remus pricopie snspa , #stiri politice