Cum încearcă să scape capii „Caracatiței permiselor” de la Suceava. Înțelesul sintagmei „Informații și Protecție Internă” pentru un colonel șpăgar MOTIVARE

Luni, 04 Iulie 2022, ora 22:04
4002 citiri
Cum încearcă să scape capii „Caracatiței permiselor” de la Suceava. Înțelesul sintagmei „Informații și Protecție Internă” pentru un colonel șpăgar MOTIVARE

Colonelul Florin Constantin Timu – fost șef al Direcției de Informații și Protecție Internă (DIPI) Suceava – luptă pe rolul Înaltei Curți pentru restituirea dosarului său la DNA. Este vorba de ancheta în care procurorii îl acuză pe Timu că prin „Informații” colonelul a înțeles să devoaleze date clasificate „strict secret”, iar prin „Protecție Internă” să îi asigure protecție șefului de la Permise Suceava, contra unei sume de bani.

Mai exact, Florin Constantin Timu era șeful „Doi și-un sfert” Suceava, calitate în care a luat mită de la Radu Ionuț Obreja pentru a trece cu vederea activitățile ilegale comise de acesta din urmă la Serviciul Permise Suceava. Obreja lua șpăgi la rândul lui de la candidații care voiau să obțină perrmisul de conducere.

Pe data de 18 ianuarie 2022 Curtea de Apel Suceava a confirmat legalitatea rechizitoriului și a dispus începerea judecății. Cei doi foști polițiști au contestat soluția la Înalta Curte, unde cauza de judecă din 31 ianuarie. Dacă vor obține câștig de cauză, dosarul va fi restituit la DNA.

Ziare.com prezintă extrase din motivarea deciziei Curții de Apel Suceava, pe care Florin Constantin Timu și Radu Ionuț Obreja speră să o anuleze la ICCJ.

Din documetul citat rezultă că procurorii aveau date referitoare la „un colonel din cadrul Direcției Generale Protecție Internă din cadrul MAI” – adică Florin Constantin Timu – care la data de 18.08.2020, prin intermediul unei persoane fără calitate specială, cu intenție, a pretins de la șeful Compartimentului Regim Permise de Conducere ș Examinări din cadrul SPRCÎV Suceava (mai exact Radu Ionuț Obreja), pentru sine, suma de 2.000 euro, iar la data de 19.08.2020, prin intermediul aceleiași persoane, a și primit suma de bani.

Mita fusese luată în legătură cu neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu și îndeplinirea unor acte contrare acestor îndatoriri (ale lui Timu – n.r.) constând în omisiunea sesizării din oficiu și furnizarea unor informații nedestinate publicității cunoscute în virtutea atribuțiilor de serviciu, apte să-i permită șefului de la Permise (n.r. – Obreja) evitarea atragerii răspunderii penale pentru activitatea infracțională de corupție desfășurată la nivelul SPCÎV Suceava, solicitarea fiind acceptată de acesta din urmă. În același context, Timu i-a trimis lui Obreja, pe WhatsApp, un document clasifiat „strict secret”.

Pentru ce motive au cerut polițiștii șpăgari restituirea dosarului la parchet

În procedura de cameră preliminară, Florin Constantin Timu a invocat neregularitatea rechizitoriului pentru lipsa descrierii faptelor reținute în sarcina sa și nulitatea perchezițiilor informatice.

În legătură cu prima chestiune Timu a susținut că descrierea faptelor referitoare la actele materiale detaliate în rechizitoriu nu ar fi clară, deoarece nu indică data exactă a faptelor reținute în sarcina sa.

„Consideră inculpatul că următoarele infracțiuni nu sunt descrise cu rigurozitate astfel încâ obiectul judecății să fie bine definit, pentru motivele prezentate în continuare. (…) În ceea ce privește aceste acte materiale se arătă faptul că nu este specificată data exactă când se presupune că inculpatul (n.r. – Obreja Radu Ionuț) i-ar fi dat diferite sume de bani inculpatului (n.r. – Timu Florin Constantin) fiind menționate perioade care includ 1 (o) lună sau 2 (două) luni, după cum urmează: primul act material – perioada iunie-iulie 2017, al doilea act material – perioada noiembrie-decembrie 2017, al treilea act material – în cursul lunii iunie 2020, al cincilea act material – în luna noiembrie 2020.

În primul rând, se invocă faptul că în lipsa datei exacte inculpatul se află în imposibilitatea obiectivă de a determina termenele de prescripție prevăzute de lege. Mai mult decât atât, această descriere vagă a situației de fapt pune în imposibilitate obiectivă inculpații să își formuleze apărări. Astfel, singura probă pe care inculpații pot să o propună în apărare pentru a dovedi că nu au fost remise sume de bani și nu s-au săvârșit presupusele acte materiale ale infracțiunii de luare de mită, ar fi declarația acestora, dar nu ar putea oferi o probă obiectivă. Cu titlu de exemplu, se arătă faptul că dacă ar fi fost menționată o zi exactă, inculpații ar fi putut să probeze prin înscrisuri sau orice alte mijloace de probă că din motive obiective (deplasări, internări, etc.) era imposibilă remiterea respectivelor sume de bani. Prin urmare, consideră inculpatul că faptele trebuie să fie descrise cât mai detaliat, cu menționarea exactă a locurilor și a momentelor când presupusele infracțiuni s-au săvârșit”, a arătat avocatul lui Timu.

La rândul lor, procurorii au solicitat judecătorului de cameră preliminară respingerea acestei susțineri ca neîntemeiată.

„Având în vedere că infracțiunile de corupție sunt de consumare instantanee, nu se poate reconstitui momentul exact al realizării elementului material, însă acesta poate fi plasat într-un context temporal, care poate fi mai mare sau mai mic, fără a afecta sub nicio formă condiția impusă rechizitoriului de a prezenta o descriere clară a faptelor”, arată procurorii DNA.

Colonelul Timu cere anularea perchezițiilor informatice

Un alt motiv pentru care fostul șef al DIPI Suceava a cerut restituirea cauzei la Parchet a fost legat de legalitatea perchezițiilor informatice.

Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari din cadrul DNA a solicitat Serviciului Teritorial Suceava din cadrul aceleiași unități de parchet înaintarea rezultatelor perchezițiilor informatice efectuate asupra sistemelor informatice sau a suporturilor de stocare a datelor aparținând lui Timu.

Printre probele trimise s-au numărat și:

  • o copie conformă cu originalul, mandatul de percheziție informatică nr. 70 din data de 11.12.2020, emis de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Suceava - Secția penală,
  • procesele - verbale de efectuarea a perchezițiilor informatice din datele de 17 decembrie 2020, respectiv, 18 decembrie 2020,
  • rapoartele de constatare de specialitate informatică din datele de 21 decembrie 2020, respectiv 22 decembrie 2020, întocmite de către specialistul în investigații digitale din cadrul D.N.A. - Serviciul Teritorial Iași.

Apărare: Procurorii ar fi avut nevoie de un nou mandat pentru copiile din dosar

Avocații inculpaților au susținut că modalitatea de a copia toate datele conținute de sistemele informatice, telefoanele, mediile de stocare de date informatice, identificate și ridicate de la locuințele inculpaților, în baza unei solicitări aprobate de către un procuror, ulterior copia acestor date fiind înaintată unui alt Serviciu din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și analizată în vederea identificării și strângerii probelor într-un nou dosar, nu respectă dispozițiile legale referitoare la percheziția informatică.

Apărătorii au arătat că unele înscrisuri aflate în dosarul de urmărire penală au fost obținute ulterior, doar în baza acordului oferit de procurorul de caz, în lipsa unui mandat de percheziție informatică emis în conformitate cu dispozițiile art. 168 din Cod de Procedură Penală.

„Mandatul de percheziție informatică a fost emis de instanța competentă în funcție de cadrul procesual existent la momentul emiterii. Dacă ulterior se modifică cadrul procesul iar competența judecării cauzei aparține unei instanțe ierarhic superioare, actele emis de judecătorul de drepturi și libertăți emise anterior modificării cadrului procesual rămân valabile. Prin urmare, atât timp cât mandatul de percheziție informatică nu prezintă nici un viciu de legalitate, nici percheziția efectuată ulterior nu prezintă nici un viciu, atât timp cât percheziția informatică s-a efectuat cu respectarea competenței organului de urmărire penală”, au susținut, în replică, procurorii DNA.

Instanța: „Nu se întrevede nici o manoperă dolosivă a procurorului”

Judecător de cameră preliminară a apreciat ca fiind neîntemeiată cererea de constatare a nulităţii şi, pe care de consecinţă, de excludere a probelor astfel obţinute.

„Este real că o dată cu ordonanța de extindere a urmăririi penale din data de 24.03.2021, față de inc.(Timu Florin Constantin – n.r.), pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 407 alin. 1 C. pen., competența materială de soluționare în cursul urmăririi penale a cererilor, propunerilor, plângerilor, contestațiilor sau oricăror alte sesizări, privitoare la cazurile prevăzute de art. 53 lit. a-g din C. proc. pen., aparține judecătorului de drepturi și libertăţii din cadrul Curții de Apel.

Însă mandatul de percheziție informatică în discuţie a fost emis anterior realizării extinderii urmăririi penale pentru infracţiunea prev. de art. 407 alin. 1 C. pen, mandatul fiind emis de către instanța competentă în funcție de cadrul procesual existent la momentul emiterii - Tribunalul.

Dacă ulterior se modifică cadrul procesul iar competența aparține unei instanțe ierarhic superioare, actele emise de judecătorul de drepturi și libertăți competent anterior modificării cadrului procesual rămân valabile, ceea ce înseamnă că şi punerea în executare a mandatului astfel obţinut îndeplineşte condiţiile de leglitate din acest punct de vedere.

Cât priveşte succesiunea efectuării actelor de urmărire penală de către procuror şi probele care au determinat adoptarea acestora, practica fiind apreciată neloială de către apărare pe motiv că s-a obţinut prioritar mandat de percheziţie şi ulterior s-a dispus extinderea urmăririi penale pe baza unor dovezi preexistente la dosar, prezentul judecător apreciază că în cauză s-a acţionat cu diligenţa specifică unei anchete penale echitabile şi nu se întrevede nici o manoperă dolosivă a procurorului în efectuarea actelor în scopul eludării dispoziţiilor legale în materie de competenţă a judecătorului de drepturi şi libertăţi”, notează judecătorul de cameră preliminară.

„Caracatița șpăgilor” de la Permise Suceava

Şeful Serviciului Judeţean de Protecţie Internă Suceava şi şeful Compartimentului Regim Permise de Conducere şi Examinări Suceava au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pentru luare de mită, divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională, fals în declaraţii, respectiv dare de mită.

Potrivit unui comunicat al DNA, Florin Constantin Timu, la data faptelor colonel, şef al Serviciului Judeţean de Protecţie Internă Suceava (structură de informaţii din subordinea Ministerului Afacerilor Interne), a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de:

  • luare de mită, în formă continuată,
  • divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională, în formă continuată,
  • folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii
  • fals în declaraţii în formă continuată.

De asemenea, a mai fost trimis în judecată Radu Ionuţ Obreja, la data faptelor comisar şef de politie şi şef al Compartimentului Regim Permise de Conducere şi Examinări din cadrul S.P.C.R.P.C.I.V. Suceava, pentru comiterea unei infracţiuni de dare de mită, în formă continuată.

Anterior, pe 27 noiembrie 2020, DNA îl deferise justiției pe Radu Ionuț Obreja pentru constituirea unui grup infracțional organizat la nivelul Serviciului Permise Suceava, mai exact pentru că lua bani (până la suma record de 20.000 de euro) de la candidații care voiau să obțină ilegal permisul de condcere. Radu Ionuț Obreja a beneficiat de sprijilul lui Timu de la SJPI Suceava.

„În scopul asigurării protecţiei juridice a activităţii infracţionale de corupţie desfăşurată la nivelul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (S.P.C.R.P.C.Î.V) Suceava, în perioada 2017 - 2020, inculpatul Timu Florin Constantin, în calitate de şef al Serviciul Judeţean de Protecţie Internă Suceava, ar fi pretins şi, ulterior, ar fi primit de la inculpatul Obreja Radu-Ionuţ, în mod direct sau prin intermediar, diverse sume de bani (în total 25.100 euro) pentru a nu-şi îndeplini îndatoririle de serviciu legate de informarea organelor de urmărire penală cu privire la cele menţionate mai sus”, se arată în comunicat.

Sursa citată a precizat că Timu i-ar fi divulgat lui Obreja informaţii secrete de stat.

„De asemenea, în aceeaşi perioadă, inculpatul Timu Florin Constantin i-ar fi divulgat fără drept lui Obreja Radu-Ionuţ, şef al Compartimentului Regim Permise de Conducere şi Examinări din cadrul S.P.C.R.P.C.Î.V. Suceava, informaţii secrete de stat, clasificate „strict secret”, dar şi informaţii nedestinate publicităţii pe care le deţinea în virtutea funcţiei, astfel încât Obreja Radu-Ionuţ sau complicii săi să poată evita o eventuală răspundere penală”, a mai precizat DNA.

Procurorii au menţionat că în perioada 2018 – 2020, Florin Constantin Timu ar fi consemnat în cuprinsul declaraţiilor de avere date necorespunzătoare adevărului referitoare la mai multe imobile.

În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unui imobil ce aparţine inculpatului Timu Florin Constantin. Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Suceava.

Citeste si:
Un patron din Gura Humorului a ținut un copil de 11 ani dezbrăcat în frig și l-a stropit cu apă pentru a-l face să mărturisească un furt
Un patron din Gura Humorului a ținut un copil de 11 ani dezbrăcat în frig și l-a stropit cu apă pentru a-l face să mărturisească un furt
Un bărbat a fost arestat preventiv de Judecătoria Gura Humorului după ce a agresat un copil în vârstă de 11 ani, în urmă cu un an şi jumătate, l-a ţinut dezbrăcat în frig şi l-a...
Liberalii de la centru reacționează după ce PNL Satu Mare a anunțat că rupe relațiile cu UDMR
Liberalii de la centru reacționează după ce PNL Satu Mare a anunțat că rupe relațiile cu UDMR
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, a reacționat marţi, 16 august, după anunţul PNL Satu Mare privind ruperea relaţiilor cu UDMR la nivel local şi retragerea tuturor liberalilor din...