"Meseria" de a fi fratele/sora unei persoane cu dizabilități. Complexul salvatorului

Autor: Larisa Bucur - co-fondator al Asociatiei Down Plus Bucuresti
Joi, 28 Iulie 2022, ora 19:50
7353 citiri

Atunci când intrăm în sfera dizabilității, de cele mai multe ori, tindem să facem referire numai la persoana în cauză sau, cel mult, ne extindem și asupra trăirilor și parcursului părinților. Dar până acum, nu de foarte multe ori s-a pus accent și pe trăirile surorilor sau fraților unei persoane cu dizabilități.

A fi frate/soră de persoane cu nevoi speciale este o misiune în sine. Viața se desfășoară diferit, totul este o decizie despre cum poți ajuta ruda în nevoie, despre cum lucrurile pot sau nu pot să o afecteze. Aici nu mai intervine celebra catalogare și diferențiere între dizabilități intelectuale și fizice, între un tip de afecțiune sau alta. Pentru că orice tip de dizabilitate în sine atrage o grijă și o atenție specială din partea familiei și, în cazul de față, din partea fraților și a surorilor.

Spectrul trăirilor unei surori sau a unui frate de persoană cu dizabilități

În momentul în care în viața unui copil apare un frate/soră cu dizabilități, se produce o maturizare puternică, dată pe fast forward. Sau mai există, de asemenea, cazul în care în familie există deja o persoană cu nevoi speciale, iar părinții decid să fie totuși curajoși și să mai facă un copil, de această dată, încadrat în limitele obișnuite ale sănătății.

În oricare dintre variante, încă din primii ani ai vieții, sora/fratele “suport” înțelege rapid că implicarea lui este definitorie, că părinții au nevoie de susținere și de ajutor, iar ruda cu dizabilitate are nevoie de un mentor care să îl ghideze. Din acel moment, diferența de vârstă nu mai contează, iar familia se transformă brusc în una cu 3 părinți.

Pe lângă maturizarea extrem de rapidă, toate acestea conduc la o vulnerabilitate puternică a fratelui/surorii persoanei cu dizabilități, la plasarea pe locul II a propriilor dorințe și planuri de viitor, la complexul salvatorului, la un sentiment de vină care se menține pe tot parcursul vieții. Vina nu vine din faptul că ar face ceva greșit, ci din faptul că viața lui/ei poate fi normală, pe când a rudei cu dizabilități, oricât de mult s-ar implica, nu va fi niciodată la fel. Pentru că oricât de mult și-ar dori să ajute, nu va putea lua niciodată dizabilitatea cu mâna. Pentru că oricât ar crea șanse egale prin ceea ce face, viața a fost incorectă din start, iar el cu ce a meritat mai mult decât celălalt să nu aibă nici o problemă?

O copilărie altfel

Viața unei surori sau a unui frate cu dizabilități se desfășoară diferit, parcă într-un univers paralel de al celorlați copii. Se desfășoară prin spitale, pe la terapii săptămânale, controale periodice la doctor. Se desfășoară știind când e momentul pentru medicamente, când trebuie stat în liniște, când trebuie intervenit pentru a-i ajuta pe părinți.

Fiind conștient de faptul că toată atenția trebuie canalizată asupra copilului cu dizabilități, că toate forțele familiei trebuie mobilizate în aceeași direcție, copilul “normal” încearcă pe cât posibil să fie mereu cuminte, să își îndeplinească toate îndatoririle, să fie acolo la nevoie, să nu deranjeze undeva unde există deja prea multă agitație. Și așa apare un copil sensibil, care se luptă permanent cu obsesia de a fi perfect, nu din dorința de a atrage atenția asupra lui, ci, din contra, pentru a fi sigur că măcar el nu trebuie să le mai solicite grija părinților. Pentru că așa își pot uni toți forțele în direcția atât de necesară.

Așa apare un copil care de multe ori uită că are și el trăiri, pentru că nici măcar nu mai are timp să se gândească la ele. Pentru că totul e contra cronometru în lupta cu viața, iar el/ea trebuie să dea tot ce poate ca să se atingă scopul final, cel al unei existențe pe cât se poate de normale pentru tânărul cu dizabilități.

Complexul salvatorului

Toate acestea conduc, de cele mai multe ori, la un complex al salvatorului, care se manifestă pe tot parcursul vieții. Sentimentul de grijă și dorința de “a-l face bine pe celălalt” este extrapolată și proiectată apoi în cam orice domeniu al vieții. Găsește în toți și toate ceva de reparat, pentru că așa a fost învățat din copilărie, să fie un mic mecanic care poate identifica soluții salvatoare.

Apare și se menține constant sentimentul de vină, că el/ea nu merită, că oricât ar face și ar înfăptui, nu e niciodată îndeajuns. Apare dorința de a avea realizări cât mai mari pentru a acoperi un gol, dar oricâte ar face, sentimentul se menține și nu poate fi acoperit.

Suport prin discuții cu persoane aflate în situații similare

Articolul de mai sus nu își propune să vină cu o soluție salvatoare, ci doar să pună accentul pe trăirile unei categorii asupra căreia nu se acordă atenție în mod obișnuit. Să demonstreze că astfel de sentimente sunt comune, iar cei care le resimt nu sunt singuri în această situație. Iar tot ce se poate menționa în cazul de față este că o discuție cu persoane aflate într-o circumstanță similară poate ajuta enorm, exact la fel cum și terapia se poate dovedi esențială, pentru continuarea unei vieți cât mai apropiate de normalitate.

Larisa Bucur este co-fondator al Asociatiei Down Plus Bucuresti (2014) si specialist in lucrul cu persoane cu dizabilitati intelectuale si, in mod special, cu sindrom Down. De asemenea, Larisa are experienta pe segmentul de Comunicare & PR, mai ales in ceea ce priveste zona de organizatii cu domeniu de activitate sociala.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Decizia BEC de a respinge protocolul Alianței Dreapta Unită, trasă la indigo cu cea dată pentru Alianța USR-PLUS în 2019. Excepția pentru PSD și precedentul Vadim Tudor
Decizia BEC de a respinge protocolul Alianței Dreapta Unită, trasă la indigo cu cea dată pentru Alianța USR-PLUS în 2019. Excepția pentru PSD și precedentul Vadim Tudor
Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și partidul Forța Dreptei se găsește în imposibilitatea de a avea liste comune de candidați pentru alegerile din 9 iunie, după ce Biroul...
Cătălin Drulă acuză PSD că i-a ”momit” sau șantajat pe primarii USR: ”Ai zece milioane, dacă treci la noi”
Cătălin Drulă acuză PSD că i-a ”momit” sau șantajat pe primarii USR: ”Ai zece milioane, dacă treci la noi”
Preşedintele USR, Cătălin Drulă, susţine că unii primari USR ar fi fost ”şantajaţi” sau ”momiţi” să treacă la PSD, în condiţiile în care de faţă era şi liderul social...
#persoane cu dizabilitati, #complexul salvatorului, #frate, #sora , #sanatate