Scheletele lui Petre Roman: Acuzatiile de infractiuni contra umanitatii. Fostul premier: "Mineriada din 13-15 iunie 1990 a fost opera Securitatii"

Autor: Daniela Ratiu - Senior Editor
Joi, 20 August 2020, ora 13:38
15205 citiri
Scheletele lui Petre Roman: Acuzatiile de infractiuni contra umanitatii. Fostul premier: "Mineriada din 13-15 iunie 1990 a fost opera Securitatii"

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a anuntat la inceputul saptamanii ca fostul premier al Romaniei, Petre Roman (74 de ani), deschide lista pentru alegerile locale care vor avea loc in 27 septembrie.

Petre Roman a fost primul premier al Romaniei post-decembriste, apoi a jucat un rol important pe scena politica. A fost ales de trei ori deputat si de doua ori senator. Controversele fata de acesta sunt legate de rolul jucat in timpul Revolutiei din decembrie 1989 si cel din timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Procurorii militari l-au anchetat in ambele cazuri, dar l-au trimis in judecata doar in dosarul Mineriadei. Acuzatia: infractiuni impotriva umanitatii.

Inculpatii

Practic, Dosarul Mineriada a fost finalizat in 2017, cand Parchetul Militar i-a trimis in judecata pe Ion Iliescu, la data faptelor presedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN) si presedinte al Romaniei; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost vice-prim-ministru; Virgil Magureanu, fost director al Serviciului Roman de Informatii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general si sef al Directiei Procuraturilor Militare, dar si altii.

Decizia din 2019 a Inaltei Curti a venit ca urmare a faptului ca judecatorul de Camera Preliminara a analizat dosarul, identificand nereguli in actul de sesizare, dispunand restituirea intregului dosar parchetului. Decizia din ianuarie 2019 dispunea de asemenea si introducerea mai multor institutii ale statului in dosar, printre care Guvern, SRI, Jandarmerie, Parchetul General, dar si Liga Sindicatelor Miniere Libere din Valea Jiului sau Societatea Comerciala Doosan IMGB SA, ca parti responsabile civilmente.

Procurorii au contestat decizia de trimitere a dosarului pentru refacerea urmaririi penale.

De ce este acuzat Petre Roman

In rechizitoriul dosarului, procurorii miliari sustin ca in zilele de 11 si 12 iunie 1990, autoritatile statului de la acea vreme au hotarat si pus la cale reprimarea manifestantilor aflati in Piata Universitatii din Bucuresti care militau, printre altele, pentru adoptarea punctului 8 al Proclamatiei de la Timisoara, protestand fata de puterea de atunci.

In acest context politic si istoric, Petre Roman se afla astazi alaturi de Gabriela Firea (PSD) cap de lista pentru alegerile locale. Intrebat de Ziare.com, Petre Roman considera ca nu este o problema de morala politica si ca nu exista nicio legatura intre hotararea de a se afla pe lista Gabrielei Firea si dosarul Mineriadei.

"Nu evit o discutie pe aceasta tema, dar rechizitoriul dosarului a fost respins, vorba procurorului Augustin Lazar, din dosar au ramas copertile".

Cat priveste totusi declaratiile date in dosar, martorii, documentele, faptele de notorietate, Petre Roman considera ca retrimiterea dosarului le-ar desfiinta, ceea ce este fals. Mai mult, intrebat totusi de faptul ca nimic din ceea ce s-a intamplat in Mineriada din 13 -15 iunie 1990 nu ar fi fost posibil fara concursul institutiilor, iar deciziile erau pe mana guvernului de atunci, violenta fiind institutionalizata, Petre Roman a declarat ca "interventia a venit a urmare a faptului ca au existat acte de violenta din partea protestatarilor, ca s-au folosit cocktailuri Molotov. Nu am nimic a-mi reprosa. Nu mi se poate reprosa nici macar nelegalitatea arestarilor fara mandat efectuate atunci prin ridicarea unor persoane sau moartea celor patru. Nu s-au identificat ordine".

Foto: Bogdan Stamatin/ Mediafax/ Hepta

"Mana Securitatii"

Mai mult, Petre Roman considera ca de fapt Mineriada "a fost mana Securitatii. Am declarat procurorilor, am si spus atunci in anii aceia, la un moment dat, la o televiziune germana, ca de fapt venirea minerilor a fost mana Securitatii, ca in Valea Jiului au fost echipe ale Securitatii care au orchestrat totul, i-au incitat pe mineri. Procurorii insa au preferat sa treaca peste aceste informatii, sa le oculteze".

De asemenea, Petre Roman a declarat ca daca ar fi avut vreo vina, daca ar fi existat dovezi, "mai ales dupa grozavia vazuta de o lume intreaga, o rusine de nesters, un dezastru, nu as mai fi fost primit in Occident, nu as fi avut legitimitate. Chiar guvernul condus de mine a fost victima minerilor in 1991".

Alaturi de Gabrielei Firea= Real-politik

Pe lista Gabrielei Firea a ajuns dupa ce primarul general l-a sunat facandu-i propunerea.

"Nu am acceptat din prima, m-am gandit, m-am consultat cu prieteni, cu jurnalisti, si am decis sa accept". Cat priveste faptul ca Gabriela Firea ar fi un primar contestat, Petre Roman a declarat ca "de fapt, Gabriela Firea se bucura de o larga favorabilitate. Chiar ea a fost in conflict cu Dragnea, tocmai pentru proiectele pe care le are. Merita sa o sustin. In termeni de real-politik am luat aceasta decizie, eu sunt preocupat, fiind un bucurestean get-beget, de soarta acestui oras, si consider ca Gabriela Firea este un primar eficient cu proiecte de anvergura. Am decis in cunostinta de cauza".

Ce s-a intamplat in iunie 1990 in Bucuresti

Lectura rechizitoriului Dosarului Mineriada 13-15 iunie 1990 ofera o imagine de ansamblu. Intelegi la o simpla lectura intreaga masinarie care a fost pusa in functiune pentru a se rezolva "problema Piata Universitatii".

Dosarul nu este desfiintat, retrimiterea nu desfiinteaza dovezile aflate la dosar, ci reface ancheta. Cronologia faptelor prezentata in rechizitoriu ramane in picioare. Lectura celor aproximativ 1.800 de pagini ofera intelegerea represiunii care a fost premeditata si pusa in functiune cu ajutorul institutiilor statului. Aducerea minerilor in 13-15 iunie nu era ceva nou, acestia mai calcasera Bucurestiul.

Faptele raman, iar cronologia lor arata desfasurarea, etapa cu etapa. Astfel, din rechizitoriu aflam ca: "In data de 8 iunie 1990, la sediul FSN din str. Varsoviei nr.4, a avut loc o intalnire la care au participat Ion Iliescu, Petre Roman, Dumitru S. Nicolae, Cazemir Benedict Ionescu, precum si Claudiu Iordache, Bogdan Patrascu - decedat, Dan Iosif - decedat, Butnaru Sorin, Adrian Nastase, Jerbas Paul, Secares Vasile, Vladimir Pastii, Ionescu Silvian si altii. In cadrul acestei intalnirii s-a pus in discutie eliberarea Pietei Universitatii, discutandu-se trei posibile scenarii si anume: neinterventia fortelor de ordine pentru inlaturarea manifestantilor, interventia fortelor de ordine pentru eliberarea Pietei Universitatii de persoanele care au mai continuat sa demonstreze, iar cel de-al treilea scenariu - a reprezentat implicarea muncitorilor in eliberarea Pietei Universitatii si, in mod special, a minerilor avand in vedere precedentele interventii ale acestora, din 28-29 ianuarie 1990 si respectiv 18-19 februarie 1990. Unii dintre cei prezenti s-au opus eliberarii Pietei Universitatii, cu motivarea ca numarul celor prezenti in Piata este in continua scadere, iar demonstratiile se vor stinge de la sine".

Sedinta de guvern

Apoi, sedinta din 11 iunie de la sediul guvernului a fost condusa de Ion Iliescu si Petre Roman, prim vice-prim-ministrul Gelu Voican Voiculescu, ministrul de interne Mihai Chitac, directorul SRI Virgil Magureanu, seful IGPR gl.mr. Diamandescu Corneliu, seful Marelui Stat Major gl. Vasile Ionel, procurorul general al Romaniei Gheorghe Robu, adjunctul procurorului general si seful Directiei Procuraturii Militare Florescu Mugurel Cristian, Dan Iosif, Jerbas Paul, Bogdan Niculescu Duvaz, Adrian Severin, cu subiectul interventia fortelor de ordine pentru inlaturarea demonstrantilor din Piata Universitatii.

Ca a fost premediat, sunt declaratii, oameni, fapte publice. Astfel, o declaratie a unui lider de sindicat: "Fac precizarea ca in jurul datei de 11 iunie 1990 ma aflam la Bucuresti.[...] Cu aceasta ocazie m-am dus la Federatia Nationala a Minerilor din Romania, care era reprezentata de Ion Napau, pentru rezolvarea unor probleme de serviciu. Dupa o discutie cu privire la problemele de serviciu, am plecat cu acesta prin oras, ajungand si la Piata Universitatii. Cand am ajuns in dreptul manifestantilor, Ion Napau mi-a replicat: Auzi ba ce vrea presedintele tarii, sa venim noi cu minerii din tara, sa facem curatenie in Bucuresti. Atunci eu am replicat: Ce ma, tu esti nebun? Ce rost are sa ne implicam noi sindicatele in restabilirea ordinii in Bucuresti, in conditiile in care presedintele si guvernul a fost ales in mod democratic si are la indemana alte institutii pentru mentinerea ordinii. El mi-a replicat ca e nevoie de o forta, respectiv de noi minerii, intrucat armata nu se mai implica, iar militia reprezinta o forta slabita" (vol. 25, filele 128-132)".

Sedinta de la SRI

Tot pe 11 iunie, la sediul SRI, avea loc o sedinta condusa de Virgil Magureanu cu un singur punct pe ordinea sedintei, pregatirea eliminarii manifestantilor care mai existau in Piata Universitatii. In aceeasi zi, ministrul de Interne, Mihai Chitac, i-a prezentat premierului Petre Roman "Planul de actiune pentru evacuarea Pietei Universitatii", plan care a fost aprobat. Planul avea caracter strict secret.

Pe 12 iunie, Procuratura Romaniei "a emis un comunicat care a fost publicat pe fluxul de stiri interne al Rompres si apoi a fost citit pe postul national de televiziune, de catre Olteanu Ionel, procuror in cadrul Procuraturii Generale".

In rechizitoriu se mai precizeaza ca planul de actiune viza "capturarea manifestantilor" si nu dispersarea lor prin mijloace pasnice, dar aflam si ca exista "disproportia vadita intre numarul fortelor de ordine angrenate, respectiv 1480 de persoane, si numarul manifestantilor ramasi peste noapte in piata, care se rezuma la maxim 200. (...). Astfel, s-a mentionat, printre altele, ca in cursul operatiunii s-au manifestat incercari de a raspunde prin violenta din partea persoanelor ce ocupau piata, confiscandu-se arme si obiecte contondente, informatii care nu au avut niciun suport in realitate, neexistand probe care sa demonstreze acest punct de vedere al autoritatilor din acea perioada. De asemenea, si in informarile ulterioare ale Ministerului de Interne s-a acreditat ideea ca din corturi au fost ridicate o mare cantitate de arme albe (cutite, topoare, rangi, lanturi cu bile etc.), medicamente, seringi de autoinjectat etc., demers de natura a crea o imagine generala negativa a celor ce manifestasera in acea zona, dar si de a justifica reactia in forta a autoritatilor.".

Caseta lui Diamandescu

Ziua a urmat cu venirea muncitorilor de la IMGB, mobilizati de director. S-a vorbit mult si despre caseta pusa la dispozitia Comisiei parlamentare de ancheta din anul 1990, cu discutia privind evenimentele din 13-15 iunie 1990, in care generalul Diamandescu spune ca s-au incendiat autobuzele asa cum a fost intelgerea, iar presedintele Ion Iliescu sa fie instiintat.

52 pentru 53. - Da, aud 52. - Doua atacuri succesive. Arunca cu pietre. Ne mutilam aparatu'. Si un autobuz e distrus.

Asta a fost sprijinu dat de azi dimineata pana acuma. - Si sa stiti ca nu mai vine. La 23 August a zis ca sindicatele nu au fost de acord sa trimita. - Va rog sa-l informati pe domnul presedinte. Le dam foc la toate autobuzele. Asta a fost intelegerea. Rog sa informati".

In rechizitoriu se precizeaza ca "Concluziile raportului de expertiza au fost ca discutia transcrisa in cuprinsul raportului nu prezinta elemente de montaj. Ulterior, a fost intocmit si Suplimentul de expertiza criminalistica nr. 278/05 decembrie 1990, intocmit de Laboratorul Central de Expertize Criminalistice Bucuresti, stabilindu-se ca pasajul corect este "Ne dam foc la toate autobuzele", nu "Le dam foc la toate autobuzele" (vol. 331, fila 236)".

TVR si parasutistii

Pentru ca totul trebuia sa se produca intr-o atmosfera de tensiune maxima pentru a justifica violenta institutionala, a fost si episodul intreruperii emisiei TVR "s-a facut din initiativa personalului tehnic si redactional aflat in regia de emisie, ulterior presedintele televiziunii a cerut ministrului postelor si telecomunicatiilor scoaterea din functiune a emitatoarelor (vol. 318, fila 88).

Actul de a fi oprita emisiunea TV timp de o ora in aceste conditii, in intervalul 20:15- 21:15, a avut un rol incitant asupra populatiei tarii, a sugerat telespectatorilor o situatie foarte grava, dar nereala". In scenariu au fost aduse si trupele de parasutisti, 42 de parasutisti "in jurul orelor 19:30 a sosit la TVR un detasament format din 42 de parasutisti de la U.M. 01842 Titu, sub comanda lt. col. Manea Ion, care au patruns in forta in blocul turn si a trecut la alungarea manifestantilor agresivi, incepand cu etajul 11 (vol. 147, filele 23-26)!".

Toata lumea dadea telefoane in teritoriu pentru mobilizarea minerilor

De asemenea, din faptele aratate in rechizitoriu aflam ca "in dupa amiaza zilei de 13.06.1990, la Palatul Victoria se afla toata conducerea statului, care "era fara reactie, era dezordine si nu se lua nicio masura", asa cum rezulta din declaratia martorului Iordache Puiu Claudiu. Astfel, aici se aflau Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu Voican, Dumitrescu Emil, Celac Sergiu, Sarbu Adrian, Nastase Adrian, Virgil Magureanu, Iosif Dan, Jerbas Paul, Iliescu Dumitru, Badinici Florin s.a. Exista o stare de deruta din cauza informatiilor contradictorii care denotau ca situatia din Capitala fusese scapata de sub control.

In jurul orelor 03:30, a fost observat la Ministerul de Interne si la sediul S.R.I. si inculpatul Magureanu Virgil, care a ramas in zona centrala pana la sosirea minerilor in Piata Universitatii (aproximativ 05,00).

In cursul zilei de 13 iunie 1990, Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Magureanu, Mugurel Florescu, Adrian Sarbu au contactat personal factori de decizie de la nivelul organelor locale ale puterii de stat, precum si unii lideri de sindicat cerandu-le sa mobilizeze cetatenii din respectivele zone, inclusiv minerii, pentru a veni in Bucuresti si a-i sprijini in actiunea de reduce la tacere opozantii politici.".

TVR emitea comunicatele lui Iliescu despre legionari si tara in pericol

Seara, au venit comunicatele pe TVR din partea lui Iliescu care explica sa e vorba de grupuri extremiste, legionare, organizate din timp, pentru "a rasturna prin forta, prin violenta dezlantuita, conducerea aleasa in mod liber si democratic a tarii la 20 mai a.c. Ne adresam tuturor fortelor democratice ale tarii, care si-au dat votul pentru libertate si stabilitate in Romania, cu chemarea de a sprijini actiunea de lichidare a acestei rebeliuni legionare, de a conlucra cu fortele de ordine si cu armata pentru restabilirea ordinii, izolarea si arestarea elementelor extremiste care trebuie aduse in fata justitiei pentru a da socoteala de cele comise" (vol.317, fila 252 verso).".

Autobuze, trenuri, salopete la dispozitia minerilor

Rechizitoriul abunda in declaratii si descrierea actiunilor, precum prezenta presedintelui Federatiei Sindicatelor Miniere din Romania la sediul Guvernului "unde s-a intalnit cu Gelu Voican Voiculescu si Florescu Mugurel Cristian, cu care au purtat discutii cu privire la intentia minerilor de a veni la Bucuresti (vol.12, filele 2-6).".

Minerilor li s-au pus la dispozitie autobuze si garnituri de tren, au primit imbracaminte "tinuta specifica de lucru, respectiv salopeta tip abataj cu intarituri de vatelina la coate, umeri si genunchi, cizme de cauciuc si casca specifica de culoare neagra, majoritatea cu lampa. Minerii aveau asupra lor diferite obiecte contondente, respectiv bucati din lemn si bucati din furtunuri de abataj".

De asemenea, li s-a asigurat si pachet de mancare. Daca se deplasau cu autobuzele, "la intrarea in Bucuresti, respectiv in cartierul Pantelimon, autobuzele au fost asteptate de o masina a Politiei, care le-a escortat pana in Piata Victoriei, unde au ajuns in jurul orelor 22:00-23:00".

In balconul Palatului Victoria

Aparitia in balconul Palatului Victoria, in seara zilei de 13 iunie 1990 si in noaptea spre 14 iunie 1990, Ion Iliescu, Petre Roman, Cazemir Benedict Ionescu, Nicole S. Dumitru, multumid "tuturor persoanelor prezente intrucat dadusera curs solicitarii exprese de a veni sa sprijine institutiile democratice ale statului". In rechizitoriu apar si diclaratii din care reiese ca atat Petre Roman, cat si Ion Iliescu, au tinut legatura telefonic cu minerii din Valea Jiului, sau din alte parti, ca solicitarea de mobilizare a existat. Un fax primit cu textul "Datorita situatiei incarcate in care se afla noua democratie si pentru stabilirea situatiei create in Bucuresti, dorim ca Liga Sindicatelor Miniere sa intervina intr-un fel in aplanarea situatiei create. Nu mai retin exact textul telexului, dar retin ca semnatura pe telex apartinea d-lui Petre Roman, Prim Ministru al Guvernului Romaniei de la acea perioada. Retin acest amanunt datorita faptului ca avea o semnatura foarte frumoasa" (declaratie martor vol. 214, filele 327-328)".

"In dimineata zilei de 14 iunie 1990, in jurul orelor 05:00, au sosit garniturile de tren care au adus in Bucuresti minerii din Valea Jiului. Acestia au fost asteptati in Gara de Nord, condusi in Piata Victoriei, la sediul Guvernului. Dupa ce au ajuns in Piata Victoriei, liderii de sindicat ai minerilor din Valea Jiului au intrat in sediul Guvernului. La scurt timp, la balconul Palatului Victoria, a aparut Ion Iliescu, insotit de catre Gelu Voican Voiculescu, Cazemir Benedict Ionescu, Miron Cozma, si altii (vol.211, filele 266-267). Iliescu Ion s-a adresat minerilor veniti in Piata Victorie, la ora 06.23".

Apoi, Ion Iliescu le-a cerut minerilor sa mearga in Piata Universitatii, pentru a o ocupa si sa fie paznicii zonei. Sediul guvernului nu a fost niciun moment atacat. Mai mult, in rechizitoriu se arata ca sediul guvernului a devenit un fel de cartier general: "Retinerea si agresarea acestor persoane in sediul Guvernului, s-a facut cu stiinta celor aflati in sediu (presedinte, prim ministru si alti lideri ai F.S.N), care nu au pus capat acestei situatii. (...) Sediul Guvernul a reprezentat un centru de detentie si de triere pentru persoanele retinute in zona Piata Victoriei de catre militarii din dispozitivul de paza al sediului Guvernului, dar tot aici au fost aduse de catre mineri in dimineata zilei de 14 iunie 1990, persoanele ridicate de acestia din sediul Institutului de Arhitectura. (...) De asemenea, la sediul Guvernului au fost aduse de catre mineri in dimineata zilei de 14 iunie 1990, persoanele ridicate de acestia din sediul Asociatiei 21 Decembrie. (...) In cursul diminetii zilei de 14 iunie 1990, la sediul Guvernului au fost aduse, pentru verificari si alte persoane retinute de fortele de ordine in zona centrala, acestea fiind suspectate ca ar fi participat la actiunile violente din seara precedenta".

Cu toate acestea, pe 16 iunie, in sedinta de guvern, Petre Roman declara ca "s-au trezit cu minerii, pe care nu i-au chemat", iar Gelu Voican Voculescu declara ca "a apreciat ca minerii "au dat dovada de spirit de corp" (363, fila 78).".

Documentul oficial in baza caruia s-a actionat, Planul de actiune, este caracterizat in rechizitoriu "un atac lansat impotriva populatiei civile", iar "contributia individuala a fiecarui inculpat la conceperea si/sau punerea in practica a atacului sistematic sau generalizat lansat impotriva unei populatii civile poate fi pusa in evidenta, alaturi de pozitia subiectiva a inculpatilor fata de faptele fiecaruia dintre ei, dar si fata de cele ale celorlalti coinculpati".

Mineriada ar fi fost legitima si necesara

"In fapt, se poate spune ca atacul lansat impotriva populatiei civile a inceput la 11.06.1990, odata cu sedina de la Scrovistea, unde s-a decis convocarea unei sedinte restranse la sediul Guvernului si la care au participat cei care au decis si organizat astfel atacul lansat impotriva populatiei civile. Sedinta a fost condusa de Ion Iliescu si Petre Roman - presedinte ales, respectiv prim-ministru al Guvernului interimar, participanti fiind Gelu Voican Voiculescu - vicepremier, generalul Mihai Chitac - Ministru de Interne, generalul Corneliu Diamandescu - seful Inspectoratului General al Politiei Romane, generalul Victor Atanasie Stanculescu - Ministrul Apararii Nationale, Generalul Vasile Ionel - seful Marelui Stat Major al Armatei, Virgil Magureanu - directorul Serviciului Roman de Informatii, Dan Predescu - primarul Bucurestiului, Gheorghe Robu - Procuror General al Romaniei, si inculpatul Nicolae Dumitru - primvicepresedinte al F.S.N.", se mai arata in document.

Cum s-a aparat Petre Roman

La audiere, Petre Roman ar fi declarat, se arata in document, ca actiunea de eliberare a Pietei Universitatii a fost stabilita in sedinta de guvern din 11 iunie 1990, catalogand interventia ca "fiind necesara si legitima, avand ca scop restabilirea traficului normal in zona centrala a Capitalei. Fata de reactia violenta a protestatarilor, care in cursul dupa amiezii au atacat sediile mai multor institutii publice, a considerat ca singura forta capabila sa faca fata situatiei era armata".

Referindu-se la prezenta minerilor in Bucuresti, potrivit rechizitoriului, Roman ar fi sustinut ca "venirea lor nu a fost solicitata sau aprobata de Guvern si ca nu exista niciun fel de documente de natura guvernamentala care sa mentioneze macar o asemenea posibilitate, dar si ca nu are sa-i reproseze lui Ion Iliescu decat faptul ca in cursul discursului, acesta a cerut minerilor sa se deplasezein Piata Universitatii pentru a planta flori.

Din probele administrate rezulta ca a hotarat evacuarea in forta a manifestantilor din Piata Universitatii si retinerea acestora, a aprobat Planul de actiune al fortelor de ordine, a chemat minerii si muncitorii in Bucuresti, in vederea mentinerii sale la putere".

Citeste si:
Marcel Ciolacu, despre modificarea Constituției pentru ca Iohannis să mai poată avea un mandat: „Mergem pe urmele lui Putin?”
Marcel Ciolacu, despre modificarea Constituției pentru ca Iohannis să mai poată avea un mandat: „Mergem pe urmele lui Putin?”
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat duminică, 29 mai, că foşti miniştri de justiţie ai PSD au discutat „în mod discret” cu profesionişti din domeniu pe tema unei eventuale...
„Nu există partener mai puternic pentru SUA decât România” susține senatorul american Robert Portman
„Nu există partener mai puternic pentru SUA decât România” susține senatorul american Robert Portman
Senatorul american Robert Portman, care efectuează sâmbătă, 28 mai, o vizită în România, a declarat că nu există pentru Statele Unite prieten mai puternic decât ţara noastră....