Condamnarile lui Miron Cozma - cronologie

Duminica, 02 Decembrie 2007, ora 10:59
7659 citiri

Cea grava acuzatie adusa lui Miron Cozma, pentru care a primit, de altfel, si cea mai mare pedeapsa, de 18 ani de inchisoare, a fost subminarea puterii de stat, in cazul mineriadei din septembrie 1991, cand venirea minerilor la Bucuresti a determinat "caderea" guvernului condus de Petre Roman.

Fostul lider al minerilor a fost condamnat, insa, si la pedepse mai mici pentru alte mineriade, precum si pentru ca a lovit un ziarist, a facut scandal intr-un bar, a ultragiat un politist si a incercat sa-l bata pe fostul prefect de Valcea.

10 ianuarie 1997 Miron Cozma a fost arestat, fiind acuzat de acuzat de subminarea puterii de stat, nerespectarea regimului armelor si munitiilor si de savarsirea de infractiuni contra sigurantei circulatiei pe caile ferate. Lui Cozma i-a fost imputata coordonarea descinderii unor grupuri masive de mineri, la Bucuresti, in perioada 23-28 septembrie 1991.

14 mai 1998 Procurorii Curtii de Apel Bucuresti au precizat ca una din concluziile desprinse din dosarul Cozma este aceea ca "Miron Cozma se face vinovat de savarsirea infractiunilor de subminare a puterii de stat, nerespectarea regimului armelor si munitiilor, precum si de comiterea de infractiuni contra sigurantei circulatiei pe caile ferate".

13 iunie 1998 - Magistratii Curtii de Apel Bucuresti l-au condamnat, dupa mai multe amanari, pe Miron Cozma, la trei ani de detentie, sub acuzatia de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, prin schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de subminare a puterii de stat. Cozma a primit si interdictia de a se afla pe teritoriul municipiului Bucuresti vreme de doi ani, dupa executarea pedepsei principale. Ulterior, instanta de judecata a dispus gratierea cu 1/2 a pedepsei cu inchisoarea, aplicata in prima faza. Magistratii au constatat faptul ca "inculpatul Miron Cozma a executat un an si sase luni de detentie, ramanand sa efectueze 27 de zile de arest".

10 iulie 1998 - Miron Cozma a iesit din arestul Directiei Cercetari Penale din cadrul IGP. Acesta si-a executat pedepsa de un an si sase luni de inchisoare rezultata din condamnarea pentru tulburarea linistii publice si ultraj la bunele moravuri.

30 ianuarie 1999 Ministerul Justitiei a anuntat, intr-un comunicat, ca Miron Cozma are pe rol, la diverse instante, patru procese penale. In acestea, Miron Cozma era inculpat pentru subminarea puterii de stat si pentru mineriada din septembrie 1991, pentru lovire si alte violente savarsite asupra unui ziarist, pentru acte de violenta comise la un local din Petrosani si pentru ultraj comis impotriva unui politist.

15 februarie 1999 - Judecatorii Sectiei Penale a Curtii Supreme de Justitie l-au condamnat pe Miron Cozma la 18 ani de inchisoare, pentru instigare la subminarea puterii de stat a minerilor care au venit in Bucuresti in septembrie 1991. Cozma a fost condamnat la 15 ani inchisoare pentru "instigare in conditiile participatiunii improprii la infractiunea de subminare a puterii de stat", plus un spor de trei ani de inchisoare pentru gravitatea faptelor comise, precum si sapte ani interzicerea unor drepturi civile. Mineriada din septembrie 1991 a dus la caderea guvernului Petre Roman. Curtea l-a condamnat pe Miron Cozma pentru toate infractiunile pentru care a fost trimis initial in judecata. Hotararea CSJ a fost una definitiva, deoarece Miron Cozma a fost condamnat pentru o infractiune contra statului, impotriva careia nu mai poate fi formulata nicio contestatie.

16-18 februarie 1999 - Minerii au incercat sa ajunga la Bucuresti, pentru a protesta impotriva deciziei Curtii Supreme de Justitie de condamnare a lui Miron Cozma la 18 ani de inchisoare pentru mineriada din 1991, fiind opriti, dupa confruntari violente, la Stoenesti, judetul Valcea.

17 februarie 1998 - Miron Cozma a fost arestat in momentul in care fugea cu autobuzul de la Stoenesti. In momentul arestarii sale, acesta a spus: "Nu stiu ce am facut eu sa merit 18 ani de inchisoare. Asa cum v-ati facut voi datoria, asa mi-am facut-o si eu. Mi-am aparat drepturile oamenilor mei." El a mai precizat ca nu regreta nimic din ceea ce a facut.

4 martie 1999 - Miron Cozma a fost condamnat la doi ani si 11 luni de inchisoare de catre judecatorii din Pitesti. Acesta a fost judecat in dosarele "Nicolau vs Cozma" si "Vegas", iar anii de detentie dictati impotriva lui s-au contopit cu pedeapsa de 18 ani inchisoare la care a fost condamnat de catre Curtea Suprema de Justitie.

15 martie 1999 - Curtea de Apel Bucuresti i-a respins lui Miron Cozma cererea de intrerupere a executarii pedepsei de 18 ani inchisoare. Cererea de intrerupere a pedepsei fusese formulata de catre Cozma pe motiv ca este singurul intretinator al familiei.

24 iunie 1999 Instanta a respins o noua cerere a lui Miron Cozma de suspendare a pedepsei. Cozma isi motivase cererea prin aceea ca are obligatii fata de minerii de la Dalja si Barbateni, in urma semnarii acordului de la Cozia si, in plus, este tatal a doi copii minori.

13 martie 2000 - Judecatorii de la Tribunalul Bucuresti l-au achitat pe Miron Cozma in procesul de ultraj pe care i l-a intentat politistul Viorel Caragea. In aceasta cauza, Cozma a fost acuzat ca, in februarie 1994, in cursul unei miscari de protest a minerilor, care a avut loc in fata Prefecturii din Targu-Jiu, l-ar fi agresat verbal pe Caragea.

28 martie 2000 - Miron Cozma a fost obligat de Tribunalul Bucuresti sa plateasca o amenda penala de 200.000 de lei in procesul intentat de ziaristul Gigi Nicolau. Initial, in aceasta cauza, Judecatoria Pitesti il condamnase pe Cozma, in martie 1999, la o pedeapsa de cinci luni de inchisoare. Incidentul dintre Cozma si Nicolau a avut loc pe data de 2 octombrie 1994, la festivalul rock organizat de Liga Sindicatelor Miniere din Valea Jiului.

23 august 2000 Curtea de Apel Bucuresti l-a achitat definitiv pe Miron Cozma in procesul de ultraj pe care i l-a intentat politistul Viorel Caragea. Decizia Curtii de achitare a confirmat astfel hotararea din 13 martie 2000 a Tribunalului Bucuresti.

13 decembrie 2000 - Parchetul Militar a finalizat dosarul mineriadei din ianuarie 1999 de la Costesti. Sapte inculpati, fosti lideri ai sindicatelor miniere din Valea Jiului, printre care si Miron Cozma, au fost trimisi in judecata, fiind acuzati de subminarea puterii de stat.

14 mai 2001 - Miron Cozma a primit, printr-o sentinta a Judecatoriei Sectorului 4, o pedeapsa de un an inchisoare, deoarece, in ianuarie 1999, in timpul mineriadei de la Costesti, l-ar fi batut pe prefectul de atunci al judetului Valcea, Nicolae Curcaneanu. In decizia de condamnare se mai mentioneaza ca Miron Cozma are obligatia sa-i plateasca lui Curcaneanu despagubiri morale simbolice, in valoare de un leu, iar catre stat are de platit doua milioane de lei, reprezentand cheltuieli de judecata.

16 august 2001 Miron Cozma a depus o cerere de gratiere la presedintele Ion Iliescu. Cererea a fost inaintata de aparatorul lui Cozma, Viorel Dumitrescu, care a declarat ca clientul sau a fost pacalit atat de fosta, cat si de actuala putere.

29 august 2001 Ion Iliescu a respins cererea de gratiere a lui Miron Cozma. Principalul motiv al respingerii l-a constituit faptul ca Miron Cozma nu-si recunoaste culpa.

24 aprilie 2002 - Miron Cozma si lt.col.(r) Silviu Popescu au fost condamnati, pe latura civila, in procesul "Mineriada '91" sa despagubeasca cu patru miliarde de lei diferite institutii ale statului, printre care Guvernul Romaniei, Primaria Capitalei, SNCFR si Parlamentul. Magistratii Curtii Supreme de Justitie au respins, prin aceasta sentinta, recursul declarat de inculpati impotriva verdictului initial al Curtii de Apel Bucuretti, prin care Cozma si Popescu au fost gasiti vinovati, sub aspect civil, pentru distrugerile provocate in timpul mineriadei din 1991.

16 mai 2002 - Avocatul lui Miron Cozma, Viorel Dumitrescu, a depus la Parchetul General o solicitare de promovare a recursului in anulare in dosarul privind latura civila a mineriadei din 1991. Dumitrescu a declarat ca Miron Cozma nu are de ce sa plateasca despagubiri deoarece, in conformitate cu Legea privind conflictul de munca, in timpul unei actiuni greviste, raspunderea penala si civila este personala.

21 iunie 2002 - Miron Cozma, Romeo Beja, Stelian Casapu si Dorin Lois au fost condamnati, in dosarul "Stoenesti 1999", la o pedeapsa insumata de 21 de ani si jumatate de inchisoare. Prin decizia instantei Judecatoriei Sectorului 5, Cozma a primit sapte ani de puscarie, el fiind gasit vinovat de savarsirea infractiunii de instigare la nerespectarea unei hotarari judecatoresti. Instanta i-a contopit pedeapsa cu cea de 18 de inchisoare, pe care Cozma a primit-o pe 15 februarie 1999.

2 iulie 2002 - Judecatoria Sectorului 1 l-a condamnat pe Miron Cozma in dosarul in care acesta a fost acuzat de provocarea, in 1996, a unui scandal in restaurantul Vegas din Petrosani, pedeapsa fiindu-i gratiata. Cozma a fost condamnat la un an pentru ultraj contra bunelor moravuri si la zece luni pentru tulburarea ordinii publice. Ambele pedepse au fost gratiate in baza Decretului de gratiere 137/1997.

20 decembrie 2002 - Miron Cozma a fost gasit nevinovat in procesul pe care fostul prefect de Valcea, Nicolae Curcaneanu, i l-a intentat sub acuzatia ca l-ar fi agresat in timpul mineriadei din 1999, de la Costesti. Condamnat initial, pe 14 mai 2001, de Judecatoria Sectorului 4, la un an de inchisoare, Cozma a fost achitat de instanta Tribunalului Bucuresti, atat penal, cat si pe latura civila.

18 iulie 2003 - Presedintele Ion Iliescu a declarat ca sentinta pronuntata impotriva lui Miron Cozma este "exagerata". El nu a exclus o eventuala gratiere a lui Cozma, dar a precizat ca asteapta sa vada daca argumentele unei astfel de cereri vor fi intemeiate.

23 iulie 2003 Miron Cozma a inaintat presedintelui Ion Iliescu o noua cerere de gratiere a pedepsei. Cererea a fost depusa de avocatul lui Cozma, Viorel Dumitrescu.

5 septembrie 2003 - Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie a respins cererea de recurs in anulare a lui Miron Cozma, cu privire la sentinta data de Curtea Suprema de Justitie pe 15 februarie 1999, prin care acesta a fost condamnat la 18 ani de inchisoare pentru mineriada din 1991. Solicitarea lui Cozma a fost respinsa de catre Parchet pe motiv ca nu au fost identificate motive de recurs, precum netemeinicia sau nelegalitatea, stabilindu-se ca pedeapsa corespunde gravitatii faptelor, iar criteriile de incadrare a acesteia s-au realizat conform legii.

12 decembrie 2003 - Miron Cozma a fost condamnat la zece ani de inchisoare pentru mineriada de la Costesti. Prin sentinta judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti, Cozma a fost gasit vinovat de savarsirea infractiunii de instigare la subminarea puterii de stat, condamnarea din acest caz fiind contopita cu pedeapsa de 18 ani de inchisoare primita in cazul mineriadei din septembrie 1991. Pe latura civila, instanta i-a obligat pe Cozma si pe ceilalti cinci inculpati implicati in acest dosar, Vasile Lupu, Ionel Ciontu, Constantin Cretan, Dorin Mihai Lois si Romeo Beja sa plateasca in solidar catre Ministerul de Interne despagubiri materiale insumand trei miliarde de lei.

17 decembrie 2003 - Instanta Tribunalului Bucuresti l-a condamnat pe Miron Cozma la sapte ani de inchisoare in dosarul "Stoenesti". Magistratii au confirmat prima pedeapsa aplicata in acest dosar lui Cozma de catre Judecatoria Sectorului 5 pe 21 iunie 2002. Cozma a fost gasit vinovat de savarsirea infractiunii de instigare la nerespectarea unei hotarari judecatoresti. Noua pedeapsa a fost contopita cupedeapsa de 18 ani de inchisoare primita in cazul mineriadei din septembrie 1991.

18 decembrie 2003 - Magistratii Tribunalului Bucuresti au constatat ca faptele de care era acuzat Miron Cozma in dosarul "Vegas"s-au prescris, astfel ca instanta a hotarat incetarea procesului. Cozma a scapat de raspunderea penala in acest dosar, in care fostul lider al minerilor a fost judecat pentru ca, in mai 1996, a devastat barul de noapte "Vegas" din Petrosani, impreuna cu sase dintre garzile lui de corp.

15 decembrie 2004 Ion Iliescu a semnat, cu cateva zile inainte de expirarea mandatului prezidential, decretul prezidential de gratiere a lui Miron Cozma. Numele lui Cozma se afla pe o lista mai larga a unor condamnati care au fost gratiati de presedintele Iliescu. Cu exceptia PRM, toata clasa politica a criticat vehement ceea ce Ion Iliescu a calificat a fi "un act de clementa".

16 decembrie 2004 Miron Cozma a parasit Penitenciarul de maxima securitate Rahova, la scurt timp dupa ce decretul de gratiere a sa de catre presedintele Ion Iliescu a fost publicat in Monitorul Oficial.

17 decembrie 2004 Presedintele Ion Iliescu a anuntat revocarea decretului de gratiere a lui Miron Cozma. Administratia Prezidentiala a precizat ca Iliescu a decis revocarea decretului de gratiere in urma consultarii cu primul-ministru Adrian Nastase. La mai putin de o ora de la luarea acestei decizii, Cozma a fost arestat la Timisoara.

24 decembrie 2004 Avocatul lui Miron Cozma, Viorel Dumitrescu a depus o contestatie impotriva mandatului de executare a pedepsei cu inchisoarea dispus la 17 decembrie 2004 pentru fostul lider al minerilor din Valea Jiului, ca urmare a decretului prezidential prin care s-a revocat gratierea acestuia.

13 ianuarie 2005 - La Administratia Prezidentiala a fost depusa, de catre avocatul lui Miron Cozma, Viorel Dumitrescu, o plangere impotriva decretului emis de Ion Iliescu prin care fostul presedinte a revocat propriul decret de gratiere a lui Cozma.

15 februarie 2005 - Miron Cozma a solicitat statului roman daune de cinci milioane de euro pentru faptul ca a fost eliberat si apoi rearestat, la sfarsitul anului 2004, in urma revocarii decretului privind gratierea sa, alaturi de alte 45 de persoane. Cererea lui Cozma a fost inregistrata de avocatul acestuia, la Curtea de Apel Bucuresti.

7 aprilie 2005 - Directorul Penitenciarului de maxima securitate Rahova, Carmen Mihail, a fost schimbat din functie, in urma controlului dispus de ministrul Justitiei, Monica Macovei, cu privire la tratamentul preferential aplicat lui Miron Cozma in timpul detentiei lui in aceasta inchisoare.

14 iunie 2005 - Miron Cozma a fost pus in libertate de catre Judecatoria Craiova, care a solutionat contestatia la executare a fostului lider al minerilor. Completul de judecata a constatat ca Miron Cozma nu mai poate fi tinut dupa gratii, ca efect al gratierii. Aceasta deoarece decretul de revocare dat de fostul presedinte Ion Iliescu nu are efect, si, potrivit Conventiei Europene a Drepturilor Omului, nimeni nu poate fi privat de libertate decat daca impotriva sa exista o sentinta definitiva de condamnare.

28 septembrie 2005 - Miron Cozma, care a fost acuzat de subminarea puterii de stat in dosarul mineriadei de la Costesti, s-a intors la inchisoare, in urma deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ). Cozma, impreuna cu cei cinci apropiati ai sai, Vasile Lupu, Ionel Ciontu, Constantin Cretan, Dorin Mihai Lois si Romeo Beja, au fost condamnati initial, pe 12 decembrie 2003, de catre magistratii Curtii de Apel Bucuresti, la zece, respectiv, cinci ani de inchisoare. In urma recursului formulat impotriva acestei decizii, de catre aparatorii celor sase, dosarul a ajuns pe rolul instantei supreme, care, dupa amanari repetate, a mentinut decizia luata de Curtea de Apel. Magistratii ICCJ au admis recursul formulat de cei sase inculpati, au mentinut decizia data de Curtea de Apel si au casat in parte hotararea instantei inferioare, in ceea ce priveste pedepsele accesorii.

29 septembrie 2005 - Aparatorul lui Miron Cozma, Viorel Dumitrescu, a depus la Curtea de Apel Bucuresti o cerere de contopire a pedepselor si o solicitare de eliberare conditionata a lui Cozma. Dumitrescu a declarat ca cererea vizeaza contopirea perioadei de sapte ani si 11 luni executate de Cozma, din totalul pedepsei de 18 ani, gratiata de fostul sef al statului, Ion Iliescu, cu cea de zece ani, confirmata, in urma cu o zi, de instanta suprema.

24 octombrie 2005 Curtea de Apel a admis cererea de contopire a pedepselor inaintata de aparatorii lui Miron Cozma. Astfel, instanta a contopit cei sapte ani si 11 luni executati de Cozma din pedeapsa de 18 ani primita pe 15 februarie 1999 pentru mineriada din 1991, gratiata de fostul presedinte al tarii, Ion Iliescu, cu ultima condamnare, de zece ani de inchisoare, pentru evenimentele din 1999 de la Costesti, primita pe 28 septrembrie 2005.

4 noiembrie 2005 - Procurorii de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au contestat decizia Curtii de Apel de contopire a pedepselor lui Miron Cozma pentru mineriadele din 1991 si 1999.

9 decembrie 2005 - Judecatorii instantei supreme au respins recursul procurorilor impotriva deciziei Curtii de Apel Bucuresti de contopire a pedepselor lui Miron Cozma pentru mineriadele din 1991 si 1999. In urma acestei decizii, Miron Cozma a avut posibilitatea de a cere eliberarea conditionata.

20 decembrie 2005 - Comisia de Eliberare Conditionata din cadrul Penitenciarului Timisoara a acordat aviz favorabil cererii formulate de fostul lider al minerilor, Miron Cozma, care a solicitat eliberarea sa.

21 decembrie 2005 - Cererea de eliberare conditionata a lui Miron Cozma a fost aprobata de catre magistratii Judecatoriei Timisoara, care au admis astfel propunerea facuta in acest sens de catre comisia de specialitate a Penitenciarului Timisoara.

13 ianuarie 2006 - Magistratii Tribunalului Timis au admis recursul Parchetului Judecatoriei Timisoara, respingand astfel cererea de eliberare conditionata formulata de Miron Cozma. Sentinta este definitiva, data stabilita pentru a putea fi discutata o noua cerere de eliberare conditionata fiind 1 iunie 2006.

2 iunie 2006 - Comisia de eliberari conditionate de la Penitenciarul Rahova a amanat cu 12 luni discutarea cererii lui Miron Cozma de a parasi inchisoarea. Membrii comisiei au luat in considerare, la amanarea eliberarii conditionate a lui Cozma, gravitatea faptelor comise de acesta, lipsa dovezilor privind indreptarea si reeducarea lui, antecedentele penale, timpul insuficient pentru reeducare, precum si faptul ca a beneficiat de clementa legii atunci cand a fost gratiat.

13 iunie 2006 Potrivit unei decizii a Judecatoriei Sectorului 5, Miron Cozma va ramane in detentie, acesta putand reveni cu o noua cerere de eliberare conditionata la 1 ianuarie 2007. Judecatorii au respins contestatia lui Cozma, dar au decis reducerea termenului la care urmeaza sa fie rediscutata cererea de eliberarea conditionata a fostului lider al minerilor din Valea Jiului de la 12, la sase luni.

12 iulie 2006 - Tribunalul Municipiului Bucuresti a respins recursul inaintat de Miron Cozma impotriva amanarii eliberarii conditionate.

28 august 2006 - Miron Cozma a cerut despagubiri de patru milioane de euro statului roman, apreciind ca este detinut ilegal, dupa ce fostul sef al statului, Ion Iliescu, l-a gratiat, pentru ca apoi sa revoce decretul. Cozma a inaintat cererea de despagubire, in care arata ca a stat ilegal 178 de zile in inchisoare, sectiei civile a Tribunalului Bucuresti.

21 noiembrie 2006 - Tribunalul Bucuresti a respins exceptiile ridicate de Ministerul Finantelor in procesul prin care Miron Cozma a cerut despagubiri statului roman. Ministerul Finantelor Publice a invocat doua exceptii in acest proces: de inadmisibilitate si de competenta.

3 ianuarie 2007 - Comisia speciala din penitenciarul de maxima siguranta Rahova a fost de acord cu eliberarea conditionata a lui Miron Cozma, deoarece fostul lider al minerilor ar fi avut o conduita buna in ultima jumatate de an.

9 ianuarie 2007 - Judecatoria sectorului 5 Bucuresti a decis eliberarea conditionata a lui Cozma, dupa ce a admis propunerea Comisiei speciale a Penitenciarului Rahova de eliberare conditionata, considerand ca fostul lider al minerilor din Valea Jiului, care a executat peste 3.300 de zile de inchisoare, a dat dovada de indreptare a comportamentului sau antisocial.

20 februarie 2007 - Instanta Tribunalului Bucuresti a admis recursul Parchetului Judecatoriei sectorului 5 Bucuresti, respingand cererea de eliberare conditionata a lui Cozma.

16 aprilie 2007 - Judecatorii Tribunalului Bucuresti au decis ca Miron Cozma sa primeasca 10.000 de euro (echivalentul in lei din ziua punerii in executare a sentintei) de la statul roman din suma de 4 milioane de euro, pe care o ceruse ca despagubire pentru cele 178 de zile in care a fost tinut ilegal in arest, in perioada decembrie 2004-iunie 2005.

9 mai 2007 - Tribunalul Bucuresti a respins contestatia facuta de fostul lider al minerilor, Miron Cozma, impotriva sentintei din 20 februarie prin care i-a fost respinsa cererea de eliberare conditionata.

16 noiembrie 2007 - Comisia speciala de la Penitenciarul Rahova a dat aviz favorabil pentru eliberarea conditionata a lui Miron Cozma.

27 noiembrie 2007 - Judecatoria Sectorului 5 a decis sa trimita la Curtea Constitutionala dosarul privind eliberarea conditionata a lui Miron Cozma, astfel incat fostul lider al minerilor din Valea Jiului a iesit din inchisoare pe 2 decembrie, cand i-a expirat pedeapsa.

Citeste si:
Primul pas spre marea împăcare. USR îl susține pe liberalul Florin Roman la șefia Camerei Deputaților SURSE
Primul pas spre marea împăcare. USR îl susține pe liberalul Florin Roman la șefia Camerei Deputaților SURSE
USR îl va susține pe liberalul Florin Roman pentru șefia interimară a Camerei Deputaților, susțin surse politice pentru Ziare.com. Decizia va deveni oficială în seara zilei de luni, 18...
Clotilde Armand s-a adresat conducerii PNL cu duritate: „USL ucide. La propriu. Fără nicio exagerare”
Clotilde Armand s-a adresat conducerii PNL cu duritate: „USL ucide. La propriu. Fără nicio exagerare”
Primarul Sectorului 1 a criticat dur comportamentul consilierilor PNL din forul legislativ local. Primarul Sectorului 1 Clotilde Armand afirmă că ”USL ucide”, după ce consilierii PSD şi...
Sursa: Ziare.com