Se mai face reorganizarea? Filip, PDL: Regiunea nu poate exista fara judete - Interviu (I)

Vicepresedintele Senatului, Petru Filip de la PDL, considera ca reorganizarea administrativ-teritoriala a Romaniei nu ar trebui facuta prin desfiintarea judetelor, ci prin crearea unor structuri suplimentare - regiunile.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, senatorul de Bihor s-a aratat de parere ca reorganizarea se poate face, mai ales daca se pastreaza judetele si i se suprapun regiunile. Filip a contrazis si pozitia premierului Emil Boc, cel care spunea ca pastrarea judetelor si adaugarea regiunilor ar spori birocratia.

Surprinzator, el s-a aratat insa de parere ca discutia despre regionalizare nu ar trebui sa se focalizeze pe pozitia UDMR, ci ar trebui o discutie la nivelul intregii tari. El a recunoscut, insa, ca nu a vazut proiectele de regionalizare ce trebuiau facute, pe parcursul verii, la mai multe ministere, printre care cel de Interne si al Dezvoltarii.

In opinia lui Petru Filip, "Organizarea administrativa a Romaniei este la fel de importanta ca si Constitutia, pentru ca nu faci regionalizarea pentru o perioada de 4, 8 sau 10 ani".

Membru al comisiei de Administratie publica, organizarea teritoriului si protectia mediului, Filip crede ca modelul de regionalizare care i s-a potrivi cel mai bine Romaniei este cel francez, care are mai multe etaje.

Citeste mai jos prima parte a interviului acordat Ziare.com de Petru Filip, presedintele Senatului:

Varianta initiala era de impartire a Romaniei in opt regiuni, apoi in opt plus doua. Mergeti pe aceeasi varianta, in continuare? Luati in considerare si alta varianta, ca sa convingeti UDMR?

Eu plec de la principiul ca regionalizarea este o realitate pe care Romania va trebui sa o accepte din punct de vedere nu neaparat numai al atragerii de fonduri europene, pentru ca aceasta chestiune este una limitata in timp. Eu sunt de principiul ca regionalizarea trebuie facuta pentru descentralizarea actului administrativ de la nivel national catre nivelul regional si in acelasi timp de transfer a unor atributii, in special in zona de dezvoltare si in zona de urbanizare in plan regional si de la judete catre regiune.

Cu alte cuvinte, regiunea este o structura administrativa necesara intre planul national, care este mult prea mare, si judet, care este relativ mic. Acum chestiunea legata de facem opt regiuni sau facem doua pentru a satisface UDMR-ul cred ca este o abordare gresita pentru ca nu facem asta pentru UDMR. Facem regionalizarea pentru ca este absolut necesara in actul de administrare si pana la urma trebuie sa existe intr-o proportie destul de mare un consens politic.

Organizarea administrativa a Romaniei este la fel de importanta ca si Constitutia, pentru ca nu faci regionalizarea pentru o perioada de 4, 8 sau 10 ani. O faci a la long pentru ca asta este mersul, este un aspect. Al doilea aspect pe care se pare ca nu vrem sa il intelegem - procesul de descentralizare si reorganizare nu este unul static, ci unul continuu.

Va dau exemplul Frantei care imi este cel mai comod si pe care il stiu, procesul de descentralizare administrativa al Frantei, ma refer la nivel de regiune, este inceput dupa anii '80 si el si astazi continua. Noi trebuie sa il pornim - este primul lucru - si dupa aceea lucrurile se perfectioneaza si procesul acesta de transfer al descentralizarii pe diferite servicii, in functie de nivelul la care ajunge societatea intr-un anumit moment evolueaza in timp. Deci trebuie inteles foarte bine acest lucru.

Nu l-am inventat eu - sunt lucrurile pe care le-au inventat altii si le aplica de multi ani. Polonia a inceput dupa 1990 transformarea structurii administrative si aparitia voievodatului si procesul continua si acum. Procesul este unul viu, in miscare, si trebuie abordat ca atare.

In concluzie, descentralizarea si regionalizarea trebuie pornite si trecut de la declaratiile politice, care sigur au importanta lor, in zona pragmaticului. Politicienii au spus ca doresc sa faca regionalizarea, dar din pacate lucrurile s-au blocat la nivelul declaratiilor, fara a se discuta pe niste lucruri concrete. S-au blocat lucrurile la nivelul politic si la nivelul acesta, dupa parerea mea suficient de simplist, acela de a avea opt regiuni sau opt plus doua regiuni. Cred ca nu acesta este fondul problemei.

In ce stadiu sunt negocierile cu UDMR pe tema regionalizarii? Daca nu au cedat atunci, de ce ar ceda acum?

Daca vrem sa abordam problema regionalizarii nu trebuie sa ne focalizam pe pozitia UDMR-ului. Uniunea sigur are o anumita pozitie. Cand faci regionalizarea, cand demarezi cu adevarat procesul de descentralizare - crearea acestui palier administrativ care este regiunea....

Fac o paranteza - Romania in intreaga ei istorie are doua momente in care a abordat problema regionalizarii si amandoua sunt legate de regimuri totalitare in care lucrurile au venit impuse. Este vorba de perioada dictaturii lui Carol al II-lea cand au aparut tinuturile, in perioada cand ministru de Interne era Armand Calinescu, si a doua perioada este in regimul comunist, perioada regimului Dej. Cu alte cuvinte nu a existat o dezbatere reala a ceea ce inseamna regiunea si ce inseamna descentralizarea la nivelul regiunii de dupa Unirea Principatelor cand sigur existau niste structuri nationale mult mai largi cum a fost Tara Romaneasca, Moldova...

Noi nu avem o traditie din punct de vedere al abordarii regiunilor. Sunt doua principii care functioneaza in momentul in care abordezi tehnic problema regionalizarii, dar si cu reverberatie politica. Si anume: faci regiunea numai din punct de vedere statistic - trasezi niste regiuni dupa principiul de a fi echilibrate din punct de vedere populatie si suprafata sau abordezi problema regionalizarii din punctul de vedere al traditiilor culturale.

Ceea ce sustine UDMR este tocmai aceasta abordare: sa mergi cu aceste regiuni care sa defineasca niste elemente comune de traditie, cultura si care, sigur, intr-o astfel de situatie in Romania se poate discuta sa spunem pe cele doua regiuni relativ mai mici, ma refer la judetele din zona de nord - vest a Roamaniei, zona Partium si zona Tinutului Secuiesc, dar este o chestiune de concept. Daca o abordezi din punct de vedere strict matematic atunci sigur mergi pe regiunile de dezvoltare care sunt, care functioneaza, care au anumita istorie din anii '97 - '98 incoace si ramai la nivelul respectiv.

Daca abordezi problema numai pentru cele doua regiuni cu specific maghiar atunci trebuie sa abordezi intregul din acest punct de vedere si atunci schimbi regulile jocului. Deci depinde unde vrei sa te duci cu abordarea de regiune, dar intr-o astfel de situatie discutia trebuie sa fie mult mai larga. Nu numai pe chestiunea legata de cele doua posibile regiuni mai mici maghiare ca sa satisfaci pozitia UDMR.

Nu cred ca trebuie sa facem regionalizarea de dragul unuia sau altuia, ci sa discutam la nivelul general al Romaniei. Sigur ca nu e o chestiune usoara, in momentul in care o abordezi de o asemenea maniera sunt foarte multe energii care se vor consuma. Pasiuni: de ce nu aia?; de ce nu faci Maramuresul istoric?; de ce nu faci zona de nord a Bucovinei?....incep discutiile si pasiunile foarte bine ancorate in motivatii. Depinde ce vrem. Asta este o discutie politica pe care trebuie sa ne-o asumam.

Este exclusa o regionalizare cu mai multe niveluri, cu pastrarea judetelor si suprapunerea regiunilor sau o luati in considerare?

Punctul meu de vedere este ca aparitia regiunii ca nivel suplimentar de organizare administrativa nu poate sa existe fara judete. Judetul reprezinta structura administrativa traditional romaneasca. Este foarte greu in conceptul cetateanului desfiintarea lui. Ca urmare eu vad patru nivele administrative: national, regional, judetean si comuna (in sensul generic). Acest lucru nu inseamna dupa parerea mea, daca sunt bine judecate, o crestere a birocratiei sau o crestere a acelor angajati in structurile administrative. Daca ei sunt bine definiti pe aceste paliere, cu impartirea responsabilitatilor si obligatiilor foarte bine definite, nu cred ca e nevoie de o structura administrativa mai stufoasa decat este cea de astazi, repet, daca aceste responsabilitati sunt foarte bine definite pe paliere.

Cred ca in felul acesta s-ar putea crea o structura administrativa la nivel regional functionala. Aici sunt doi factori importanti care trebuie sa treaca de la partea declarativa, la cea practica. Cand apare regiunea, evident ca atunci o parte din responsabilitatile de la plan national o sa fie transferate regiunilor.

Cu alte cuvinte, pentru cei care privesc dezvoltarea in plan teritorial strategia de dezvoltare, sa spunem ale unor servicii care astazi trebuiesc privite la nivel regional: sanatatea, invatamantul, transporturile - caile de comunicatie de tip sosele regionale, culoare de legatura intre polii de dezvoltare in plan regional, deci lucrurile acestea ar trebui transferate ca raspundere regiunilor.

Cand mergi sa definesti un proiect cu impact regional nu mai vii la Bucuresti sa bati la usa unui minister. Planul national trebuie sa accepte transferarea acestor elemente de putere in plan national, in plan regional. Pentru ca, de obicei, noi, cei care facem politica sau administratie, suntem obisnuiti ca partea de afirmatie, care de multe ori da foarte bine, sa nu se concretizeze in lucruri practice reale...

Descentralizare decizionala fara raspundere si descentralizare fara resurse nu are niciun fel de valoare, din contra complica lucrurile. Sau tipul asta de descentralizare partajata: raspundem amandoi - nivel national - nivel local, dar nu stii cat raspunzi.

Lucrurile trebuiesc foarte bine definite din fasa: ce iti dau tie ca regiune sa raspunzi, care sunt resursele pe care le ai si care sunt libertatile de a stabili o strategie, inclusiv fiscala la nivelul regiunii respective. Astazi, fara sa considerati ca incurc sau amestec lucrurile, din punct de vedere al libertatii de decizie in zona fiscala, la nivelul administratiilor locale lucrurile au nivelul de autonomie foarte redus...

Descentralizarea trebuie facuta in asa fel incat regiunea sa aiba competentele ei de decizie, judetul vizavi de regiune foarte clar definite si administratiile locale la fel. Cu cat lucrurile sunt amestecate de genul raspunderii partajate, de care am discutat, atat claritatea actului de decizie de o partea sau alta, la nivelul de decizie administrativa este neclar si se amesteca, lucrurile se complica.

Daca nu exista compromis politic pe aceasta tema, de ce nu vine PDL cu partea tehnica pentru a vedea care este reactia publica la proiectul regionalizarii?

Este o intrebare punctuala la care sincer sa fiu imi este greu sa raspund pentru ca nu am vazut niciun proiect practic, tehnic, in afara de discutiile privind regionalizarea. S-au facut promisiuni la un momendat ca se lucreaza in aceasta vara, in structurile ministerelor de linie care s-ar ocupa sau ar trebui sa se ocupe cu descentralizarea, de Interne si al Dezvoltarii, dar sincer nu am vazut un astfel de proiect. Mi s-ar parea absolut necesar, ca discutiile sa fie concrete pe un proiect de lege, asa cum la ora actuala se discuta pe Constitutie.

Trebuie ca PDL, care isi asuma ideea necesitatii regionalizarii sa treaca de la partea politica la partea tehnica, practica. Si ar fi nevoie sa faca acest lucru chiar daca regionalizarea practica ar necesita probabil un timp mai lung in aplicare, decat sase, opt luni sau un an de zile.

Ce model extern s-a preluat pentru proiectul regionalizarii si care ar fi cel mai potrivit pentru Romania?

Ce s-a discutat pana acum si s-a afirmat la nivelul unor membrii ai Guvernului implicati in procesul de regionalizare ar fi ca modelul polonez este mai apropiat de realitatea romaneasca. Parerea mea e ca modelul francez este mai apropiat.

Polonia de exemplu, pe langa regiune, care este voievodatul, mai au in plus si niste structuri ale marilor orase care sunt de nivelul voievodatului, ma refer ca putere. Este o combinatie intre ceea ce intelegem noi printr-o regiune sau o structura administrativa in plan teritorial si o aglomeratie urbana. Nu stiu daca noi suntem pregatiti din punct de vedere mental sa facem un asemenea melanj.

Modelul francez spun ca ni se apropie pentru ca, inclusiv structurile administrative romanesti seamana cu cele franceze. Francezii au avut ca si traditie pana in 1980 doua structuri administrative traditionale: departament si comuna. Asta vine de dupa Napoleon. In Romania, dupa unirea principatelor si dupa Cuza apar judetele si comunele. Regiunile ca nevoie de organizare intr-un stat centralizat cum este Frana au aparut dupa 1980, deci regiunea ca si structura in istoria administrativa franceza este de data recenta. La noi nici nu exista, doar palpam lucrurile.

La ei exista, teoretic, si cel de-al cincilea nivel administrativ: al cooperarii intercomunale. 10 - 15 unitati administrative, comune mici, se unesc intr-o structura si incearca impreuna sa-si rezolve problemele serviciilor in asa fel incat eficienta cheltuirii banului public sa fie cat mai eficienta. Acelasi lucru este si la noi, avem comune sarace - 75% dintre ele nu-si acopera nici salariile, dar sunt convins ca multe dintre ele cheltuie ineficient banii de unele singure. In loc sa se uneasca in sistem asociativ, legea romaneasca permite, numai ca nu se face acest lucru datorita orgoliilor: care dintre cei zece primari, a zece comune care se asociaza este mai puternic, care e seful?! La noi intotdeauna daca ai doi, unul trebuie sa fie sef, nu se pune problema sa fie intr-o asociere. Ori prin felul acesta o structura de tip asociativ si de tip win - win functioneaza mai greu sau niciodata.

Este un aspect al unei structuri sau aglomeratiile urbane din jurul unor mari orase, care in Romania exista la nivelul catorva orase si functioneaza ca exemplu. V-am dat aceste exemple de comparatii ca sa argumentez faptul ca din punct de vedere administrativ suntem asemanatori cu Franta. Franta este dispusa sa ne ajute si sa ne ofere asistenta in asa fel incat sa nu repetam pasii pe care ii faceau ei in 1980 si sa luam lucrul si pasii in 2011. Am avea si o astfel de interfata si exista o buna colaborare intre ministerul de Interne francez si cel din Romania. Exista baza de colaborare, problema este sa ne hotaram si sa vedem ce vrem de fapt.

UDMR propune "Ziua de Curăţenie Naţională". Când ar avea loc noua inițiativă dedicată protecției mediului

A treia zi de sâmbătă din luna septembrie ar putea deveni „Ziua de Curăţenie Naţională”, potrivit unui proiect de lege al UDMR depus la Parlament, având ca scop principal creşterea...

Gabriela Firea jubilează: Situația lui Cătălin Cîrstoiu va fi discutată în coaliție

Preşedinta PSD Bucureşti, Gabriela Firea, a declarat joi, 18 aprilie, că situaţia candidatului susţinut de PSD şi PNL la Primăria Capitalei, Cătălin Cîrstoiu, ar urma să fie discutată...