Tumultul iscat luni, 5 august, pe bursele americane și japoneze au luat cu asalt piețele bursiere globale, mișcând și valorile de tranzacționare ale dolarului și euro și stârnind un val de vânzări și exituri de pe piață care au dus la scăderi pentru nume mari listate, totul pe fondul unor temeri de recesiune în SUA.
La Tokyo, Nikkei a scăzut cu 12%. La Seul, Kospi s-a prăbușit cu 9%, iar la deschiderea sesiunii New York Stock Exchange, Nasdaq s-a prăbușit cu 6% în câteva secunde, atrăgând o mutare bruscă a investitorilor către obligațiunile de trezorerie, considerate cele mai sigure. Marți, unele dintre piețele cele mai afectate și-au revenit, indicii principali din Japonia crescând cu mai mult de 10%, însă economiștii americani avertizează că nici „Lunea Neagră”, și nici „Turnaround Tuesday”, cum a fost supranumită revenirea de marți, nu indică o încheiere a volatilității pieței.
Potrivit unor analize Bloomberg, pilonii care au susținut câștigurile piețelor financiare ani de zile au fost zdruncinați, cu precădere crezul că economia SUA este de neoprit, că inteligența artificială va revoluționa rapid afacerile sau căJaponia nu va crește niciodată ratele dobânzilor — sau nu suficient încât să conteze. Cu toate acestea, în ultimele săptămâni au apărut indicii care au subminat fiecare dintre aceste teorii. Raportul emis de guvernul american în iulie privind situația pieței muncii din SUA a adus cu sine perspective îngrijorătoare, iar câștigurile trimestriale ale marilor companii de tehnologie bazate pe inteligență artificială nu s-au ridicat la așteptările marilor investitori. Pe lângă toate acestea, Banca Japoniei a crescut ratele pentru a doua oară în acest an.
Această succesiune de lovituri i-a făcut pe investitori să vadă brusc pericolele inerente care se ascundeau chiar și spatele faptului că licitarea acțiunilor Nvidia a crescut cu până la 1.100% în mai puțin de doi ani sau că devenise profitabil să se încarce cu împrumuturi cu rating scăzut girate de obligațiuni sau prin credite japoneze urmate de investirea acestora în active care oferă un randament de 11% în Mexic. În decurs de trei săptămâni, aproximativ 6,4 trilioane de dolari au fost șterse de pe piețele bursiere globale, arată Bloomberg.
O panică de piață de acest creează riscuri mari și mici. Cel mai important dintre acestea este vânzarea generalizată a acțiunilor. Dacă fenomenul nu este ținut sub control, poate perturba funcționarea unui întreg sistem financiar al unui stat – în special într-o țară ca SUA unde aproape 58% dintre gospodăriile din Statele Unite au deținut acțiuni pe bursă în 2023. Într-un astfel de climat economic, piața de credite poate stagna, în esență reușind să declanșeze exact recesiunea de care se temeau investitorii când și-au vândut acțiunile, ca un cerc vicios care se alimentează singur în perpetuitate.
Un alt efect dezbătut de economiști și investitori este faptul că, pe piața obligațiunilor, goana spre titlurile de trezorerie pe termen scurt a dus temporar randamentele obligațiunilor pe doi ani sub cele ale obligațiunilor pe zece ani pentru prima dată în mai mult de doi ani. Fenomenul, explică analiștii Bloomberg, a readus curba randamentelor la forma sa obișnuită — o schimbare care este văzută în mod tipic ca un semn al unei recesiuni iminente. În presa străină, analiști Bloomberg, Reuters, Wall Street Journal, au făcut paralele între ce s-a întâmplat luni și trei momente importante din ultima jumătate de secol: Lunea Neagră din 1987, căderea piețelor asiatice din 1997 și Bula Dot.com din 2000-2002.
Lunea Neagră din 1987
Pe 19 octombrie 1987, cunoscută sub numele de Lunea Neagră, piața bursieră americană a suferit cea mai mare scădere de o zi din istorie, cu Dow Jones Industrial Average scăzând cu 22,6%, echivalentul a 508 puncte. Această prăbușire a fost declanșată de o combinație de factori, inclusiv supraevaluarea pieței, utilizarea crescândă a tranzacțiilor computerizate (program trading), și o strategie de asigurare a portofoliilor care a amplificat vânzările pe măsură ce prețurile scădeau. Factorii structurali, cum ar fi lipsa de lichiditate și neconcordanțele dintre piețele de acțiuni și cele de derivate, au contribuit, de asemenea, la intensificarea crizei.
Deși inițial a existat temerea că această prăbușire va declanșa o recesiune majoră, răspunsul rapid al Rezervei Federale, care a injectat lichiditate în sistem și a încurajat băncile să continue împrumuturile, a ajutat la stabilizarea piețelor. În doar două zile de tranzacționare, Dow Jones a recuperat 57% din pierderile suferite în Lunea Neagră, iar în mai puțin de doi ani, piețele bursiere americane și-au depășit maximele anterioare, potrivit Federal Reserve History.
Criza financiară asiatică din 1997
În 1997, Asia a fost zguduită de o criză financiară majoră, începută în iulie, care a provocat o scădere dramatică a valorii monedelor, a piețelor bursiere și a altor active financiare din mai multe țări asiatice. Totul a început în Thailanda, unde speculațiile financiare și acumularea de datorii externe au condus la prăbușirea bahtului, moneda națională. Criza s-a extins rapid în alte țări, inclusiv Indonezia, Coreea de Sud și Malaezia, cauzând o destabilizare economică larg răspândită.
Criza a fost amplificată de fuga capitalului străin și de problemele structurale ale economiilor afectate, inclusiv practici bancare slabe și reglementări financiare inadecvate. Răspunsurile din partea Fondului Monetar Internațional (FMI), care a oferit pachete de salvare financiară, au inclus cerințe de reforme economice drastice, ceea ce a dus la nemulțumiri și instabilitate socială în regiune. Cu toate acestea, sprijinul FMI și al Băncii Mondiale, totalizând peste 118 miliarde de dolari au restabilizat regiunea, pe lângă reformele stricte de consolidare a cooperării regionale.
Prăbușirea dot-com din 2000-2002
Prăbușirea pieței bursiere din perioada 2000-2002, cunoscută și ca explozia bulei dot-com, a fost rezultatul supraevaluării companiilor din sectorul tehnologiei și internetului. La sfârșitul anilor '90, investitorii au fost atrași de potențialul enorm al noilor tehnologii digitale și au început să investească masiv în companiile din sectorul tehnologic, multe dintre acestea fiind lansate public pe piețele bursiere prin oferte publice inițiale (IPO-uri).
Bula s-a spart în martie 2000, când NASDAQ, indicele bursier reprezentativ pentru companiile tehnologice, a atins un vârf și a început să scadă dramatic. În următorii doi ani, mii de companii dot-com au dispărut, investitorii pierzând miliarde de dolari. Prăbușirea a fost agravată de o serie de factori, inclusiv lipsa de profitabilitate a multor companii dot-com, speculațiile excesive și un nivel ridicat de îndatorare al companiilor. Această prăbușire a dus la o recesiune tehnologică și a avut efecte negative asupra economiei globale, provocând pierderi financiare enorme și o revizuire a valorilor de piață în sectorul tehnologic.
Pentru Ed Yardeni, un economist care urmărește îndeaproape piețele de jumătate de secol, prăbușirea bruscă a piețelor a adus înapoi amintiri de la Lunea Neagră din 1987. Atunci, „implicația a fost că ne aflam în recesiune sau că urma să intrăm în recesiune și asta nu s-a întâmplat deloc”, a spus Yardeni, care conduce Yardeni Research, la Bloomberg TV. „A avut mai mult de-a face cu dinamica internă a pieței. Cred că se întâmplă același lucru aici.”
Există un fenomen recurent și cunoscut pe piețele bursiere sub numele de „Turnaround Tuesday" — când piețele revin după o scădere la începutul săptămânii. Acesta este și cazul săptămâna aceasta. După scăderile dramatice de luni, Indicele Nikkei al Japoniei a crescut cu 10%, marcând cea mai mare creștere de o zi de la criza financiară globală din 2008. În Statele Unite, acțiunile din sectorul tehnologic, care fuseseră printre cele mai afectate luni, au înregistrat recuperări notabile. Nasdaq, care pierduse mai mult de 6% luni, a recuperat o parte din pierderi, fiind susținut de revenirea acțiunilor companiilor din „Magnificent Seven”, inclusiv Nvidia și Amazon.
Vestea proastă, spun economiștii, este că astfel de recuperări nu garantează că s-a atins un punct minim. „Psihologia investitorilor în timpul unei scăderi începe de obicei cu neliniște joi, acoperirea riscurilor vineri și vânzări masive luni. Până marți, curentul descendent este pregătit pentru o inversare”, declară Brent Donnelly, trader veteran și președinte al firmei de analiză de tranzacționare Spectra Markets, potrivit Bloomberg.
Înainte de această săptămână, S&P 500 a scăzut joi, vineri și luni consecutiv de un total de 582 ori, iar marțea următoare a adus un câștig mediu de 0,2% — ceea ce se traduce într-un 50% anualizat, conform datelor compilate de strategul macro de la Bloomberg, Cameron Crise. Când pierderile au depășit 1% în fiecare dintre cele trei sesiuni anterioare — așa cum s-a întâmplat săptămâna trecută — câștigul de marți crește în medie la 0,63%.
Cu toate acestea, chiar și o revenire sănătoasă a acțiunilor marți este puțin probabil să atenueze neliniștea largă care crește pe piețele financiare. Investitorii care cumpără și vând pe baza măsurilor cantitative, cum ar fi volatilitatea, au eliminat pariuri pe acțiuni în valoare de 130 de miliarde de dolari în ultimele săptămâni și acest proces ar putea accelera în zilele și săptămânile următoare.
Economiștii americani spun că deși riscul de recesiune a crescut, SUA nu se află încă într-o recesiune propriu-zisă. Decizia Băncii Japoniei de a înăspri politica monetară și creșterea ulterioară a ratei șomajului în SUA la 4,3% au alimentat speculațiile despre o posibilă recesiune, însă, în contextul unei recesiuni, scăderea cheltuielilor, ocupării forței de muncă și veniturilor creează un ciclu continuu de scădere economică. Totuși, regulile folosite pentru a defini o recesiune nu sunt întotdeauna precise; de exemplu, o creștere a ratei șomajului nu este un indicator direct al unei recesiuni iminente. De fapt, în ultimele luni, numărul locurilor de muncă și veniturile reale au continuat să crească, ceea ce sugerează o economie încă robustă, arată Wall Street Journal.
Deși scăderea pieței bursiere de până acum a fost modestă, scăderea acțiunilor și creșterea yenului japonez indică o posibilă contracție economică. Impactul acestor mișcări financiare depinde de stabilitatea sistemului financiar global, sugerează sursa citată. Până acum, nu există dovezi clare de fracturi majore în sistem, iar randamentele obligațiunilor de trezorerie au rămas stabile, sugerând că investitorii nu sunt încă în panică. Iar aici, Fed-ul poate juca un rol crucial în stabilizarea economiei prin ajustarea ratelor dobânzilor. Deși inversarea curbei randamentelor, unde ratele pe termen lung sunt mai mici decât cele pe termen scurt, a precedat adesea recesiunile, Fed-ul a indicat că va reduce ratele doar dacă inflația rămâne sub control. În cazul în care inflația se menține, este posibil ca Fed-ul să nu intervină, acceptând riscul unei recesiuni pentru a evita o spirală inflaționistă.
Astfel, în ciuda revenirii parțiale a pieței, sentimentul general rămâne unul de precauție și anxietate, în special pe fondul riscurilor persistente legate de politica monetară și de eventualele efecte secundare ale acestor mișcări asupra economiei globale.
În ceea ce privește sfaturile pentru investitori, marii strategi recomandă prudență și atenție la semnalele pieței. Specialiștii subliniază că ar trebui luat în calcul mai mult conceptul de reflexivitate, în care piețele pot crea noi realități economice prin reacțiile lor. În acest context, este esențial ca investitorii să nu se lase dominați de panică și să evite deciziile impulsive. De asemenea, se sugerează monitorizarea atentă a evoluției condițiilor financiare și a indicatorilor economici pentru a evalua riscul real de recesiune și impactul pe termen lung asupra piețelor de capital.