Apartamentele devin din ce în ce mai scumpe în marile centre urbane ale României. Într-un interviu acordat Ziare.com miercuri, 7 august, Gabriel Voicu, vicepreședintele SVN Romania, subliniază că locuințele din România sunt foarte accesibile, prin comparație cu alte țări europene, în timp ce piața este bună și pentru investiții.
În discuția cu Ziare.com, reprezentantul SVN citează un indicator conform căruia costul mediul la nivel național al unui apartament cu două camere este echivalent cu salariul mediu pe 6 ani. Cu alte cuvinte, un român care câștigă venitul mediu ar trebui să îl pună pe tot deoparte timp de aproape 71 de luni pentru cumpără o locuință cu banii jos. Astfel, România era anul trecut pe locul al treilea în țările europene analizate de o companie de audit în termeni de cât de accesibile sunt locuințele.
Totuși, cifrele la nivel național pot să ascundă diferențe importante. Cluj-Napoca, de departe cel mai scump oraș din România pentru locuire, iese în evidență din nou, arată o analiză realizată de HotNews în luna martie. Pentru a cumpăra un apartament cu două camere, în suprafață de 55 de metri pătrați, clujenii ar trebui să pună salariul mediu din oraș la păstrare timp de circa 11 ani.
"Există posibilitatea și sunt convins că dacă luăm acest indicator și îl punem în diverse zone ale țării, acesta poate varia plus-minus 20% - cu siguranță, unde prețurile sunt mai ridicate. Dacă luăm salariul mediu pe economie la nivel național și raportăm la prețurile din Cluj, care sunt cele mai mari astăzi în România – chiar mai mari și decât în București, ca medie – atunci, evident că acest indice de accesibilitate va scădea sau va crește numărul de ani. Nu am văzut această analiză și sper să fie raportat la salariul mediu din Cluj, pentru că salariul mediu din Cluj chiar este destul de ridicat, mult peste media națională, chiar dacă și prețurile apartamentelor sunt ridicate. În altă ordine de idei, nu am făcut genul acesta de calcule la nivel de orice centru regional, pentru că și să calculezi un salariu mediu la nivel de Cluj este puțin mai complicat decât cum calculăm noi prețul mediu pe centrele regionale. Inclusiv acești 11 ani reprezintă o cifră extraordinar de bună, din punctul meu de vedere, ca și nivel de accesibilitate. Referitor la 11 ani, trebuie să înțelegem că media la nivel european este mult mai mare", a comentat Gabriel Voicu.
Anul trecut, apartamentele s-au scumpit în Cluj-Napoca, București și Brașov, ultimul oraș de pe listă trecând și acesta de pragul de 2.000 de euro per metru pătrat. Analiza publicată de SVN arată o reducere a ofertei și o creștere a interesului pentru cumpărare. În Cluj-Napoca, activiștii pentru locuire accesibilă avertizează că orașul este mult prea scump, împingând o parte din oameni în afara orașului.
"Cei mai importanți factori care au dus la creșterea numărului de tranzacții sunt gradul de accesibilitate, reducerea semnificativă a dobânzilor și creșterea creditării. Acesta a fost și motivul pentru care la începutul anului trecut am avut o stagnare sau poate chiar o scădere a numărului de tranzacții pentru că, la momentul respectiv, a scăzut foarte mult creditarea pe fondul creșterii inflației, creșterii ratei dobânzilor; a scăzut creditarea și atunci s-au înrăutățit cifrele", exemplifică Gabriel Voicu.
Reprezentantul companiei subliniază că salariul mediu a crescut mai accelerat decât prețul apartamentelor, ducând la îmbunătățirea indicatorului de accesibilitate.
În aceeași analiză a HotNews se menționează faptul că fondul locativ al României se apropie de 10 milioane de locuințe, dintre care 1,5 milioane nu sunt ocupate. Reprezentantul SVN argumentează că majoritatea acestor locuințe goale sunt în sat.
"Nevoia de unități locative noi este foarte mare și mai ales la nivel de București - Bucureștiul are o calitate a locuirii este destul de scăzută și fondul locativ este foarte îmbătrânit. (...) Legat de locuințele goale, nu este o ofertă care nu este accesată. Este vorba despre zona rurală puternic depopulată în ultima perioadă, în ultimii 15 ani. (...) Cu atât mai mult cu cât oamenii aceia care s-au mutat din zona aceea au venit către marile orașe, de unde și cererea foarte mare de unități locative din marile centre naționale. Ideea este că numărul de tranzacții de fapt arată că o proporție covârșitoare vin în București, Cluj, Timișoara, Brașov, Iași sau Constanța", spune Gabriel Voicu.
Întregul interviu poate fi urmărit aici.