Mișcare-surpriză din partea unei țări cu monedă mai puternică decât euro. Decizia i-a prins pe nepregătite pe speculanți

Banca Națională a Elveției a decis joi, 12 decembrie, o reducere a ratei dobânzii cu 50 de puncte de bază, mai mare decât așteptările analiștilor, accelerându-și relaxarea pentru a stopa câștigurile francului. Majoritatea economiștilor anticipau doar o mișcare de un sfert de punct procentual.

Oficialii au redus joi dobânda de referință la 0,5%, o măsură așteptată doar de o mică parte a economiștilor intervievați de Bloomberg, scrie publicația americană. Francul elvețian a scăzut cu aproximativ 0,6%, la 0,9344 pe euro, după decizie, îndepărtându-se și mai mult de maximul de aproape un deceniu atins față de euro luna trecută.

„Reducerea ratei dobânzii de politică monetară continuă să fie principalul nostru instrument în cazul în care politica monetară trebuie să fie relaxată în continuare”, le-a spus șeful SNB, Martin Schlegel, reporterilor la Berna. „În același timp, rămânem dispuși să intervenim pe piața valutară, dacă este necesar”.

Cea mai mare reducere operată de banca centrală în ciclul actual reprezintă o demonstrație de forță la prima decizie a lui Schlegel în calitate de președinte, cu scopul de a destabiliza comercianții care au investit bani în franc ca recunoaștere a rolului său tradițional de refugiu în perioade de stres geopolitic.

În timp ce mișcarea de jumătate de punct subminează atractivitatea monedei pentru speculatori, ea utilizează, de asemenea, muniție prețioasă. Costurile împrumuturilor se află acum la doar doi pași de un sfert de punct distanță de zero. Atingerea acestui prag ar lăsa oficialii pe punctul de a alege între intervenții pe piață pentru a stopa câștigurile francului sau trecerea la un curs negativ - opțiuni care au fiecare un cost.

După ce a redus costurile de împrumut la toate cele patru reuniuni din 2024 la unul dintre cele mai scăzute niveluri din lume, rata băncii centrale a revenit deja la punctul atins în septembrie 2022, când a pus capăt la aproape opt ani de politică monetară sub zero.

„Riscurile de inflație sunt în scădere, iar economia crește sub potențial, în timp ce principalele exporturi ale Elveției se luptă cu probleme structurale și ciclice”, a declarat Karsten Junius, economist-șef la Bank J. Safra Sarasin din Zurich, care a prezis această măsură și vede alte două reduceri de un sfert de punct în prima jumătate a anului viitor. „Schlegel semnalează clar că este la fel de hotărât să lupte împotriva inflației prea scăzute ca predecesorul său.”

Oficialii încearcă să împiedice inflația să atingă pragul minim al intervalului lor țintă de 0-2%. Luna trecută, francul a atins cel mai ridicat nivel față de euro din aproape un deceniu, erodând presiunile asupra prețurilor de consum din Elveția prin ieftinirea importurilor.

Anul viitor, reducerile prețurilor la electricitate și la chirii ar trebui să reducă și mai mult inflația. Joi, oficialii au revizuit încă o dată în scădere previziunile privind creșterea prețurilor de consum. Acum se preconizează că aceasta va fi de 0,3% în 2025, față de o estimare anterioară de 0,6%.

„După decizia de astăzi, este greu de argumentat pentru un franc mai puternic”, a declarat Jordan Rochester, șeful strategiei macro la Mizuho. „De aici, SNB nu mai are loc de relaxare convențională și va fi nevoie de o creștere a vânzărilor de valută în 2025 pentru a compensa inflația de 0,3% pe care o estimează pentru 2025 și de 0,8% pentru 2026.”

Decizia o precede pe cea a Băncii Centrale Europene de joi. Se așteaptă ca factorii de decizie de acolo să reducă ratele cu un sfert de punct. Întâlnindu-se doar o dată la trei luni, pasul mai mare făcut de SNB ar putea ajuta factorii de decizie să evite să fie depășiți de omologii lor de la Frankfurt.

Toate modurile în care inflația îți scoate bani din buzunar. Scumpirile care nu se văd în cifrele oficiale, cel mai greu de combătut

Viața a devenit constant mai scumpă în ultimii ani, iar, în România, inflația nu dă încă semne suficiente de încetinire. Deși de obicei este exprimată într-un singur procent, inflația...

Peștele care venea până azi din import, acum în Marea Neagră. Ministrul Mediului: „Nu se va plimba nimeni cu cutiile cu peşte printre şezlonguri”

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat marți, 21 ianuarie, că din acest an consumatorii vor putea găsi midii și stridii produse în fermele piscicole de la Marea Neagră, precum și...