Economia României dă semne de îmbolnăvire. INS a revizuit în scădere evoluția PIB. Producția a scăzut pentru a doua oară în acest an

Produsul intern brut al României a scăzut în al treilea trimestru al anului, față de precedentele trei luni, cu 0,1%, arată datele provizorii publicate vineri, 6 decembrie, de Institutul Național de Statistică. În ultimele 12 luni, România nu a reușit să aibă două trimestre consecutive de creștere, iar o eventuală scădere a producției în ultimele luni ale anului ar trimite țara în recesiune tehnică.

Datele revizuite arată o scădere în termeni reali față de al doilea trimestru, după ce calculele precedente indicau o stagnare, conform Agerpres. De la trimestru la trimestru, ultimele 12 luni arată evoluții modeste, cu creșteri de 0,1%, urmate de scăderi, conform datelor centralizate de o platformă de specialitate. Două semestre consecutive de scădere sunt înseamnă un diagnostic de recesiune tehnică. Evoluția Produsului intern brut, cu suișuri și coborâșuri, se apropie de imaginea din Germania, cea mai mare economie a continentului, care a ajuns să fie din nou numită „bolnavul Europei”.

Produsul intern brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2024 a fost de 445,626 miliarde lei preţuri curente, în scădere - în termeni reali - cu 0,1% faţă de trimestrul II 2024 şi cu 0,3% faţă de trimestrul III 2023. Pe serie brută, producția din trimestrul III a fost de 470,847 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 1,1% faţă de trimestrul III 2023.

Evoluția în primele nouă luni

În primele trei trimestre, PIB a crescut cu 0,8%, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier, față de primele nouă luni ale lui 2023. Valoarea estimată a producției în serie ajustată sezonier a fost de 1.313,464 miliarde de lei preţuri curente, în creștere reală cu 0,8% față de 1 ianuarie - 30 septembrie 2023. În serie brută, PIB s-a situat la 1.241,644 miliarde lei preţuri curente.

Pe categorii de resurse, la creşterea PIB în primele trei trimestre ale anului 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, contribuţii pozitive au avut următoarele activităţi economice: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,4%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,9%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,1%) cu o pondere de 8,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,0%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,2%) cu o pondere de 3,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,1%.

O contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o impozitele nete pe produs (+0,9%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 10,6%.

O contribuţie negativă la creşterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri: agricultura, silvicultura şi pescuitul (-0,6%), cu o pondere de 3,9% la formarea PIB, şi al cărei volum de activitate a scăzut cu 12,8%; industria (-0,1%), cu o pondere de 17,4% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu 0,4%; tranzacţiile imobiliare (-0,1%) cu o pondere de 7,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a diminuat cu 1,4%.

La creşterea PIB nu au contribuit următoarele activităţi economice: construcţiile, cu o pondere de 5,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,8%; informaţiile şi comunicaţiile, cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu 0,2%; intermedierile financiare şi asigurările, cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a coborât cu 0,6%; administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, cu o pondere de 13,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,3%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2024, faţă de perioada corespunzătoare din 2023, evoluţia s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,5%, contribuind cu +3,4% la creşterea PIB; cheltuielii pentru consumul final individual al administraţiilor publice, al cărei volum s-a diminuat cu 2,7%, contribuind cu -0,2% la evoluţia PIB; consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a diminuat cu 1,3% contribuind cu -0,1% la evoluţia PIB; formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 3,0%, contribuind cu +0,8% la creşterea PIB.

Un impact negativ la evoluţia PIB a fost înregistrat de exportul net (-2,8%), consecinţă a scăderii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 3,0% corelată cu o majorare a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+3,2%).

Sute de angajați, dați afară după ce un gigant al electrocasnicelor închide fabrica din România. Compania pleacă din țară deși a primit ajutor de stat

Gigantul chinez Haier a anunțat că va închide fabrica sa din Prahova și îi va da afară pe cei 600 de angajați rămași. Fabrica de frigidere a costat 70 de milioane de euro, o treime din...

Noi concedieri colective în România. Zeci de muncitori din industria textilă, dați afară

Peste 60 de lucrători din industria textilă vor rămâne fără loc de muncă în urma unor disponibilizări colective în Odorheiu Secuiesc. Patronatul acuză lipsa comenzilor, dar spune că...