Companiile de stat care riscă să fie închise. Marcel Ciolacu, ultimatum pentru firmele care ies pe roșu

Joi, 16 Ianuarie 2025, ora 21:21
15707 citiri
Companiile de stat care riscă să fie închise. Marcel Ciolacu, ultimatum pentru firmele care ies pe roșu
La finele T1 2024, companiile de stat aveau datorii la buget de aproape 4 miliarde de lei. FOTO Colaj Canva Pro, sursa foto stânga-jos Facebook.com/Complexul Energetic Oltenia

În cadrul unei conferințe de presă organizate miercuri, 15 ianuarie, premierul Marcel Ciolacu, alături de Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, au prezentat mai multe date cu privire la proiectul Bugetului pentru 2025, cu un accent deosebit pe modalitățile prin care Guvernul prioritizează anul acesta structura cheltuielilor astfel încât să se înscrie în ținta de deficit de 7%, asumată în fața Comisiei Europene.

Printre măsurile anunțate în acest sens de cei doi reprezentanți ai Executivului s-a aflat și recuperarea unei sume colosale de 124 de miliarde de lei, 19 miliarde din această sumă reprezentând datorii ale unor companii de stat.

Cei doi au punctat că, în prezent, așteaptă rezultatele unui audit amănunțit comandat de Marcel Ciolacu de la președinta ANAF, Nicoleta-Mioara Cîrciumaru, în urma cărora, companiile care, esențialmente, pierd bani într-un mod susținut și prelungit vor fi lichidate, după decenii în care multe dintre acestea au trăit aproape exclusiv din ajutoare, fără să se pună problema unui profit pentru stat.

Subiectul companiilor de stat falimentare a fost deschis, în cadrul conferinței de presă, odată cu o întrebare venită de la jurnaliști pe subiectul investițiilor în apărare și a evoluției companiilor din industria de apărare în anul 2024. Premierul a punctat că multe dintre ele au înregistrat rezultat operațional pozitiv în anul 2024 care este deja un semnal foarte bun.

„Dar unele dintre ele încă n-au reușit să acopere pierderea reportată din anii precedenți. Dar sunt deja trei companii care au reușit inclusiv acest lucru, adică pierderile reportate din anii precedenți sunt acoperite de profituri din 2024 și acolo căutăm soluții pentru acele companii care dau semnalul clar de reorganizare, de eficientizare, de valorificare pe piață a produselor și care au perspectivă bună de evoluție cu siguranță. Inclusiv bugetul din 2025 va avea soluții bune, pozitive pentru aceste companii. Am avut cu domnul ministru chiar o analiză pe companiile de stat și componenta de arierate. Urmează ca doamna președinte a ANAF-ului să ne dea o situație detaliată și nu vă ascund că, după o analiză în funcție de unde funcționează fiecare companie, la ce minister, împreună cu Ministrul Finanțelor, vom avea și o abordare în care, dacă sunt pierderi în ultimii cinci ani și nu se vede nicio restructurare și niciun plan de redresare a celor companii, de ce nu, părerea mea, că se poate intra în zona de insolvență. Să închidem aceste capitole, dacă de atâția ani nu se poate. (...) Intrăm într-o altă eră. Ne adaptăm ei, vom avea acest echilibru macroeconomic și România se va putea dezvolta cel puțin în ritmul de anul trecut”, a încheiat premierul Marcel Ciolacu.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Locul de pornire pentru regândirea soluțiilor pentru aceste companii, a explicat Ministrul Finanțelor, este partea de arierate. „Nu le-am numărat. Am făcut o analiză destul de detaliată a arieratelor. Avem la nivel naţional undeva la 124 de miliarde de lei care sunt sume urmărite de ANAF, în diverse faze de executare silită. Unele companii sunt în insolvenţă, celelalte sunt în faliment, deci total arierate cam 124 de miliarde. La nivelul ANAF-ului se face o analiză a arieratelor recuperabile. Aici, la nivel naţional, avem undeva în jur de 38 de miliarde de lei recuperabile, ceilalţi, în mare parte, sunt bani pierduţi. Deci sunt sume pierdute ori în companii deja aflate în faliment, ori sunt în companii fără bunuri, ori sunt în companii în diverse faze de insolvenţă. Cu siguranţă se vor închide, dar, din păcate, se vor pierde şi banii”, a declarat Tanczos Barna, într-o intervenție televizată, după conferința de presă.

Un alt punct atacat de reprezentanții Guvernului pentru a facilita procesul de lichidare al acestor companii este schimbarea legislației privind insolvențele. „ANAF are nevoie de ajutor legislativ. Deci trebuie să găsim soluţiile, să închidem acele portiţe prin care unii se pun la adăpost în momentul în care începe să îi urmărească ANAF-ul. Este şi legea insolvenţei o problemă foarte mare, pentru că unii, răuvoitori să spun aşa, încearcă să folosească un principiu corect al economiei de piaţă, insolvenţa, ca paravan sau ca protecţie în faţa ANAF-ului şi încearcă să îşi protejeze companiile pe care vor să le ducă în faliment intenţionat. Aici trebuie să venim cu modificări legislative. Voi cere schimbarea legii insolvenţei”, a subliniat ministrul Tanczos Barna.

Ce companii ar putea pune lacătul pe ușă în perioada următoare. Marii mamuți care trăiesc exclusiv din ajutoarele de stat

Complexul Energetic Oltenia (CEO), principalul producător de energie pe bază de cărbune din România, este un astfel de exemplu. CEO a primit aprobarea Comisiei Europene în 2022 pentru un plan de restructurare și de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, finanțat cu 895 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare. Planul prevedea construcția a opt parcuri fotovoltaice (735 MW) și a două centrale pe gaze naturale (1.325 MW) până în 2026. Până în 2023, CEO a încasat granturi de peste 776 milioane de euro, inclusiv ajutoare de stat de 453,5 milioane lei pentru achiziția certificatelor de emisii. Totuși, proiectele de investiții au întârzieri majore: parcurile fotovoltaice nu au fost demarate, iar centralele pe gaze erau încă în faza de proiect în 2024.

În pofida dificultăților, CEO și-a planificat pentru 2024 un profit brut de 48 milioane lei, dar cu un profit net de doar 6 milioane lei, după plata unor impozite de 42 milioane lei. Cheltuielile salariale au fost estimate la 1,4 miliarde lei, din care 1,15 miliarde pentru salarii, iar suplimentele, primele și bonusurile angajaților însumau 244 milioane lei. În paralel, compania a raportat probleme financiare grave cauzate de vânzările slabe de energie și costurile ridicate ale certificatelor de CO2. Aceste dificultăți au condus la renunțarea la 124 de angajați și la lipsa prelungirii contractelor pentru o parte dintre cei 1.800 de angajați pe perioadă determinată.

La finalul anului trecut, totuși, au apărut informații potrivit cărora România a cerut amânarea închiderii termocentralelor pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia, iar dacă cerința va fi acceptată, termenul limită impus va fi de trei ani. CEO ar urma din nou, în 2025, să încerce să vândă activele sucursalei sale Electrocentrale Chișcani, din județul Brăila, care a intrat sub tutela complexului în urmă cu un deceniu de la fostul gigant național Termoelectrica. În urmă cu 2 ani, CE Oltenia căuta un evaluator care să stabilească un preț de piață al acestor active, a căror valoare contabilă (neamortizată) înregistrată în evidențele companiei era atunci de puțin peste 60 milioane lei, amintea Profit.ro în decembrie.

Compania Națională Aeriană TAROM a acumulat pierderi timp de 11 ani consecutivi, până la finalul lui 2023, din cauza managementului ineficient, competiției acerbe din partea companiilor low-cost și a unei flote învechite. Pandemia de COVID-19 a accentuat problemele financiare, reducând veniturile în perioada 2020-2021 și determinând statul să intervină cu sprijin financiar extrem de ridicat, pentru compania aeriană de stat care nu producea niciun fel de profit. În aprilie 2024, Comisia Europeană a aprobat un ajutor de restructurare în valoare de 95,3 milioane euro, incluzând anularea unei datorii de 49,53 milioane euro și o injecție de capital de 45,77 milioane euro. În plus, în septembrie 2024, Guvernul a alocat 12 milioane euro din Fondul de rezervă pentru a acoperi datorii restante care riscau să destabilizeze financiar compania.

Aceste infuzii de capital au permis TAROM să revină pe profit în 2024, cu un rezultat brut pozitiv de 278 milioane lei (circa 55,6 milioane euro), comparativ cu pierderi de peste 100 de milioane lei în 2023. Cu toate acestea, acțiunile de sprijin au atras controverse, inclusiv o plângere din partea Wizz Air în fața Tribunalului General al CJUE. Instanța a decis, însă, că un ajutor de 2 milioane euro acordat pentru daunele suferite în pandemie este compatibil cu piața internă. Astfel, deși sprijinul statului a stabilizat temporar compania, viitorul TAROM depinde de implementarea eficientă a planului de restructurare și de adaptarea la cerințele pieței. Iar conform ultimelor declarații ale Executivului, și de modul în care compania va face față noilor cerințe de a se menține pe linia de plutire, astfel încât o decizie drastică să nu fie luată de Stat în vederea lichidării activelor sau privatizării complete.

Amintim și că, la finalul anului trecut, datoria imensă pe care TAROM o deținea către ANAF, amintită mai sus, pare să fi dispărut din evidențele Finanțelor. Platforma de știri de nișă BoardingPass a solicitat detalii de la ANAF, însă Agenția a refuzat, se pare, să ofere informații cu privire la modul în care datoria a fost radiată. În răspunsul transmis în solicitare, ANAF a invocat Legea 207/2015, afirmând că informațiile solicitate intră „sub incidența secretului fiscal”. Compania aeriană nu a comentat deloc informația.

O companie despre care se cunoaște faptul că urmează să fie sigur lichidată este Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR – Marfă SA, care ocupă și primul loc în topul firmelor de stat cu cele mai mari datorii, având obligații financiare către bugetul de stat în valoare de 1,5 miliarde de lei, în timp ce cifra sa de afaceri se ridică la 778,5 milioane de lei. Din totalul datoriei, 911 milioane de lei sunt restanțe principale, iar accesoriile însumează 599 de milioane de lei. Important de menționat este că acționarul unic al acestei societăți este statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor.

În octombrie, Guvernul Ciolacu 1 a înființat prin hotărâre o nouă companie cu capital integral de stat în domeniul transportului feroviar de marfă, ca să înlocuiască vechiul „mamut”, ajuns în situație de cvasi-faliment după ce Comisia Europeană a decis că statul român trebuie să recupereze un ajutor de stat de 2,6 miliarde lei plus dobânzi.

CFR Marfă, cu datorii cumulate de peste 4,5 miliarde de lei, urmează să fie lichidată complet după ce se încheie concordatul preventiv în martie 2025, după care noua companie, Carpatica Feroviar, va deveni operaţională. Conducerea CFR Marfă a propus sindicatelor și un program de lucru de 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariilor, până la declararea falimentului din primăvara aceasta.

Marile combinate siderurgice, pete negre pe finanțele publice de decenii, precum Compania Națională a Uraniului (CNU) se află în lungi și tărăgănate procese de insolvență. În cazul CNU, după pierderea, în 2016, a contractului cu singurul său client, Nuclearelectrica, lipsa investițiilor în modernizarea echipamentelor și epuizarea zăcămintelor exploatate, a dus la scăderea masivă a veniturilor companiei.

Într-o situație similară este și Compania Națională a Huilei SA (CNH), principalul producător de huilă din România, care în urmă cu 14 ani acumulase datorii de 1 miliard de euro. În 2012, s-a decis lichidarea CNH, activele neviabile fiind transferate către ANAF pentru stingerea parțială a datoriilor, iar cele viabile au fost integrate în Complexul Energetic Hunedoara (CEH). În 2024, CNH figura în continuare printre companiile de stat cu cele mai mari datorii la bugetul de stat, înregistrând restanțe de 1,46 miliarde de lei.

Cifre din 2024 arată că 1.367 de companii ale statului sunt monitorizate de Ministerul Finanțelor, dintre care 294 sunt inactive, în diverse stadii de insolvență, reorganizare, faliment, lichidare sau dizolvare, iar altele 1.073 sunt active, dar cu venituri foarte reduse. Companiile la care Statul este acționar unic sau majoritar numără aproximativ 268.000 de angajați în total.

Salariile șefilor din companiile de stat vor fi limitate după o regulă impusă de UE. Sunt obligați să performeze în mai multe direcții
Salariile șefilor din companiile de stat vor fi limitate după o regulă impusă de UE. Sunt obligați să performeze în mai multe direcții
O nouă legislație impusă prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) obligă șefii companiilor de stat să performeze în mai multe direcții, iar nivelul salariilor acestora va...
Controverse uriașe legate de aurul SUA deținut la Fort Knox: Ultimul ”audit” a fost de fapt un tur pentru oaspeți
Controverse uriașe legate de aurul SUA deținut la Fort Knox: Ultimul ”audit” a fost de fapt un tur pentru oaspeți
Ultimele declarații publice ale lui Elon Musk au strârnit controverse uriașe cu privire la existența fizică a rezervelor de aur ale Statelor Unite. Musk a anunțat că departamentul pentru...
#pierderi financiare, #companii de stat, #companii de stat economie, #companii de stat cheltuieli, #TAROM pierderi, #TAROM pierderi milioane euro, #Complexul Energetic Oltenia, #CFR Marfa privatizare, #CFR Marfa pierderi , #datorii
  1. Controverse uriașe legate de aurul SUA deținut la Fort Knox: Ultimul ”audit” a fost de fapt un tur pentru oaspeți
  2. Schimbare majoră pe Facebook. Utilizatorii trebuie să acționeze rapid pentru a nu pierde conținut important
  3. Angajații unei companii strategice din energie fac grevă. „Ordonanța trenuleț” îi lasă fără câștigurile din contractul colectiv. „Vor apărea vulnerabilități”
  4. Economia României crește mai greu, avertizează o mare bancă. Țările din regiune ne-o iau înainte
  5. Jumătate dintre români nu cred în etichetele bio și nici nu își permit produse ecologice. „Oamenii vor dovezi clare”
  6. Nokia va instala prima rețea 4G pe Lună! Cum va facilita comunicațiile pentru misiunile NASA
  7. Importurile de gaze ating un nou vârf, după ce frigul a cuprins România. Prețurile de pe bursă, mai mari ca în Austria
  8. De la jucător la antreprenor de succes: GoFunnel, board game-ul care îți cultivă competențele de business
  9. După scumpiri în lanț, benzina se ieftinește ușor. Prețurile, la cel mai ridicat nivel din ultimul an
  10. Trump cântărește măsuri care ar putea lovi din plin industria din România. Decizia, așteptată la începutul lui aprilie