George Topirceanu, poet si prozator (134 de ani de la nastere)

   

Centrul de Cultura si Arte din municipiul Curtea de Arges poarta numele acestui mare poet. Voi arata mai jos care este legatura dintre scriitor si zona Curtea de Arges. S-a nascut la 20 martie 1886 in Azilul "Elena Doamna" din Bucuresti, unde mama lui, Paraschiva, lucra ca tesatoare de covoare. Tatal sau, Ion Topirceanu, cojocar de meserie, era originar din zona Ocna-Sibiului. Numele de Topirceanu l-a luat dupa satul Topircea - localitatea de origine mai indepartata a lui Ion Topirceanu. George Topirceanu a urmat trei clase primare la Suici, unde mama sa lucra ca tesatoare la Manastirea Valeni, din apropiere de Suici. Aici a compus primele versuri, dupa cum insusi marturiseste. Intr-o pauza a chemat un coleg de clasa (clasa a treia) in spatele scolii si i-a citit cateva strofe dintr-o poezie, care se incheia cu versurile: "Hai cu totii, frati romani,/ Sa dam navala in pagani". Intrebat ce parere are, colegul i-a spus:- Ce-mi dai ca sa nu te spun lu' domnu'?
Reactia lui George a fost prompta si pe masura temperamentului sau coleric: doua palme peste obraz. A urmat studii superioare de litere si drept pe care, insa, nu le-a terminat, fiind mereu un "chirias grabit" si ocupand diferite slujbe marunte. Ca poet a colaborat la revistele "Samanatorul" si "Viata romaneasca", unde a fost si redactor, din anul 1911. A debutat in anul 1916 cu doua volume de versuri: "Balade vesele si triste" si "Parodii originale". Este combatant in Primul Razboi Mondial, a fost luat prizonier, unde a stat timp de doi ani. Intors din prizonierat, a devenit prim-redactor al revistei de la Iasi "Viata romaneasca", al carei director era criticul literar Garabet Ibraileanu. In anul 1926 primeste premiul national pentru poezie, iar in 1936 este ales membru corespondent al Academiei Romane, la propunerea lui M. Sadoveanu, care il aprecia si ii era prieten. Intre timp, ii mai apare volumul de versuri "Migdale amare" (1928).
Topirceanu se inscrie in poezia romana din primele decenii ale sec. al XX-lea ca unul dintre reprezentantii de seama ai umorului liric. In umorul sau se ascunde o usoara unda de melancolie si, uneori, de tragism. Poezia "Balada mortii" - adevarata piesa antologica reia motivul din balada "Miorita", in care moartea este vazuta ca o reintegrare cosmica: "Cobora pe Topolog/ Dintre munti, la vale.../ Si la umbra unui stog/ A cazut in cale".
Memorabila este si poezia "Balada popii din Rudeni", in care contemplatia se insoteste cu o discreta nota de umor: "De la targ la Vadu-Mare/ Taie drumul prin poieni,/ Leganandu-se calare,/ Popa Florea din Rudeni"... "Iar Hangita iese-n usa,/ Bucuroasa de castig/ Ochii-i rad spre caldarusa:/ - Frig, parinte, frig parinte?/ - Strasnic frig". Capodopera poetica de necontestat este "Rapsodii de toamna". Cele cinci tablouri ale poeziei impresioneaza prin finetea observatiei, prin plasticitatea expresiei si prin verva umoristica: "S-a ivit pe culme Toamna,/ Zana melopeelor,/ Spaima florilor si Doamna/ Cucurbitaceelor".
In spiritualele poezii din volumul "Parodii originale", poetul a relevat trasaturile specifice ale unor poeti sau, in cazul altora, a subliniat ironic manierismul, lipsa de idei si alte lacune din creatia acestora. Iata o strofa din poezia "Vara la tara", dupa poetul Al. Deparateanu: "Acolo, cand n-are treaba,/ Orice baba/ Este medic comunal..." "Nu exista berarie,/ Nici regie/ Doar un hot de carciumar/ Care are marfa proasta/ Si-o nevasta/ Ce se tine c-un jandar/. Cand se ia cate-o masura,/ Lumea-njura/ Pe agentul sanitar/ Si-l intreaba fara noima:/ - Ce-ai cu noi, ma?/ Pentru ce sa dam cu var?"...
Poezia "Blesteme" este o parodie dupa poezia cu acelasi titlu de Tudor Arghezi, cu precizarea ca in poezia lui Topirceanu blestemele sunt declansate de o situatie comica: O baba, imbrancita de cineva pe strada, il blestema pe acesta in felul urmator: "In doua surcele de vreasc sa se faca/ Picerele tale, faptura buimaca./ Plesni-ti-ar timpanul,/ Sa n-auzi cand trece traivanul/... Iar tu, piaza rea,/ Nu te departa/ De prin preajma sa./ Da-i in ochi albeata, In par matreata,/ In nas roseata,/ In inima un ceas rau./ In piept o scoaba/ Si-n pat o baba".
Verva umoristica si inteligenta artistica se vadesc in toate scrierile lui George Topirceanu. Postum i s-a publicat un ciclu de poezii intitulat : "Fabule mici pentru oameni mari". Citez din fabula "Omul si rata": "Unui om, saracul, intr-o dimineata,/ I-a murit o rata./ Bietul om, de ciuda, tare s-a-ntristrat,/ Cand vazu ca-i moarta cu adevarat./ Dar la scurta vreme, in aceeasi luna,/ I-a murit si soacra - tot de moarte buna/...".
Morala: "Sa nu pierzi nadejdea, orice-ar fi sa fie:/ Dupa intristare, vine bucurie".
Prin claritatea si simplitatea creatiei, calitati prin care continua poezia traditionalista, George Topirceanu ramane o voce distincta in poezia romana. Se stinge din viata la Iasi, la 7 mai 1937, rapus de o boala necrutatoare.
NOTA: Numele romanesti de persoane se redau asa cum au fost scrise de purtatorii lor: Constantin Brancusi, Vasile Alecsandri, Cezar Bolliac, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Anton Pann, Alecu Russo, Costache Negruzzi, George Topirceanu.
Marti, 17 Martie 2020, ora 19:25
Sursa: Arges Expres

Arges Expres
Cele mai citite stiri
Schimbare importanta la aplicatia WhatsApp! Toti utilizatorii sunt vizati
WhatsApp a inceput sa testeze o noua functie. Cea mai noua versiune beta permite adaugarea ...
Ministrul Mediului a vizitat fabrica de ciment de la Campulung
Ministrul Mediului, Costel Alexe, a vizitat fabrica de ciment Holcim de la Campulung. Obiectivul ...
Patron retinut, ca si-a batut sotia si socrul!
Dintr-o familie fericita si fara griji, doi soti din comuna Dobresti au devenit cei mai mari ...
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor