Cine suportă costul plafonării preţurilor „cu iz electoral”. „Ca pe vremea lui Ceauşescu. Alte multe produse s-au scumpit şi mai mult”

Lista cu produse cu adaos comercial plafonat a fost modificată şi adoptată de Guvern miercuri, 31 ianuarie.

Pe actuala lista nu se mai regăsesc: cozonacul, orezul, bulionul de roşii, margarina, drojdia, carnea tocată, dar în schimb apare magiunul.

Specialiştii au criticat măsura încă de la implementare, din luna iunie a anului trecut.

Analistul fiscal Adrian Negrescu a declarat, într-un interviu pentru Ziare.com, că aceasta este o măsură cu iz electoral şi că în realitate nu ajută cumpărătorii. Mai mult, comercianţii ar fi scumpit alte produse, care nu sunt pe lista cu adaos comercial plafonat.

“Guvernul visează la un mercurial, ca pe vremea lui Ceaușescu. Măsura plafonării adaosului comercial este ca o frecție la un picior de lemn, pe ideea că ne facem că facem ceva folositor, ca să dea bine în faţa electoratului. În loc să ia măsuri eficiente, cum au făcut alte țări care, de exemplu, au redus la zero TVA-ul la unele produse de bază, autoritățile au ales această cale unică la nivel european. 

În realitate, așa cum arată şi realitatea din magazine, această măsură nu a stopat creșterea prețurilor, dimpotrivă. Alte multe produse s-au scumpit şi mai mult pentru că producătorii au ales să își compenseze pierderile din plafonarea adaosului la produsele de bază prin scumpirea celorlalte. 

Mai mult chiar, măsura a dus la creșterea importurilor de alimente de bază, mai ales din Polonia, Ungaria și Bulgaria, acolo unde, susținute de stat, afacerile din sectorul agroalimentar produc mai ieftin decât în România”, a declarat Adrian Negrescu.

Analistul economic este de părere că statul nu ar trebui să intervină în piaţă.

„L-am auzit pe ministrul Agriculturii care ne spunea că statul va interveni când va identifica „creșteri semnificative de prețuri” la alimente. Ce înseamnă, domnule Barbu, creșteri semnificative din perspectiva dumneavoastră? 10-15%, poate 30%, 50%.

Nu am auzit un răspuns din partea ministrului în conferința de presă, o dovadă că acest concept de „creșteri semnificative” e doar o poveste fără fundament, fără cifre şi date concrete. Când şi cum va interveni statul în piață? Ce caută statul să intervină într-o piață liberă?

În loc să lași piața să își regleze prețurile, dacă ai prețuri prea mari, lumea nu îți mai intră în magazin, venim să reinventăm mecanismele economice, iar efectele vor fi catastrofale dacă vom prelungi la nesfârșit această schemă cu iz electoral”, a adăugat specialistul.

Adrian Negrescu spune că scumpirile vor continua.

“Produsele alimentare vor continuă să se scumpească în acest an, pe măsură ce vom deveni tot mai dependenți de importuri. 

Ar trebui să lăsăm concurența să funcționeze, magazinele să se lupte între ele în prețuri, în promoții, nu să intervenim cu un adevărat mercurial, ca pe vremea lui Ceaușescu. Până unde vom merge cu acest mecanism care, dincolo de faptul că a adus mai multe importuri, nu a ieftinit semnificativ produsele alimentare? Dacă mergem pe principiul temperării „creșterilor de prețuri semnificative”, de ce să nu intervenim și în alte zone, să plafonăm prețurile la chiloți, la deodorante, la mașini şi apartamente? Cred că soluția propusă de magazine, de intervenție punctuală doar în cazul în care unele prețuri o iau razna, exemplul scumpirii uleiului din pandemie, ar fi fost mai benefică.

O altă soluție este să îi ajutăm doar pe cei care au cu adevărat nevoie, pe oamenii săraci, prin vouchere speciale, la fel cum se întâmplă peste tot în lumea civilizată, inclusiv în SUA. 

Avem sistemul de carduri deja implementat, era ușor să oferim ajutoare targetate, nu să forțăm prețuri mai mici pentru toată lumea, inclusiv pentru cei bogați”, a mai spus Adrian Negrescu.

Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori spune că se observă pe piaţa o modificare a gramajelor, nu doar la produsele cu adaos plafonat, cât şi la celelalte.

De exemplu, o ciocolată care înainte s-ar fi vândut la 100 de grame, acum cântăreşte mai puţin, dar ar fi la acelaşi preţ.

„La acele produse care vin din afara României şi care aparţin marilor companii, am constatat şi o diminuare a gramajului, dar şi o diminuare a nivelului de calitate a produselor respective. Ar trebui consumatorii sa fie atenţi la acest lucru şi să refuze achiziţionarea acelor produse. Este legală, atâta timp cât producătorul te informează în legătură cu cantitatea, te informează şi cu privire la calitate.

Această modificare are un dublu rol. Atunci când diminuezi nivelul de calitate, bineînţeles că tu, producător, ai costuri mai mici de producţie. Şi având costuri mai mici, ai un preţ la raft mai competitiv. Am observat la caşcavalul din lapte de vacă. El are un procent de grăsime de minim 45%, în susbstanţă uscată, am constatat că unii producători au modificat gramajul, de la 500 de grame la 450, dar totodată au umblat şi la nivelul de calitate, au extras din grăsime şi comercializează caşcavalul la 450 de grame şi la 40% grăsime. Bineînţeles că de acest lucru nu-şi pot da seama consumatorii”, a declarat Costel Stanciu.

Preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori spune că o soluţie ar fi afişarea la raft a adaosului comercial pentru toate produsele, în contextul în care pentru unele depăşeşte 70 la sută.

"Marile lanţuri de magazine nu sunt solidare cu consumatorii în această perioadă. Comercializează sute de mii de produse. Faptul că Guvernul le-a solicitat să menţină un adaos care să facă accesibile aceste produse de bază, comercianţii ar putea să facă faţă, e vorba de câteva zeci de produse, faţă de zecile de mii de produse pe care le comercializează.

Guvernul dacă constată că aceste lanţuri nu doresc să menţină acest adaos comercial plafonat ar putea printr-un act normativ să afişeze la raft adaosul comercial la toate produsele. Şi în felul acesta noi consumatorii ne-am da seama care sunt comercianţii onești şi solidari”, a adăugat Costel Stanciu.

Produsele plafonate

Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care prelungeşte cu încă 60 de zile măsura privind plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază.

Potrivit ordonanţei, lista cu produse agricole şi alimentare care vor avea încă două luni adaos comercial plafonat cuprinde următoarele produse:

- pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialităţi;

- lapte de vacă de consum 1 litru, grăsime 1,5%, cu excepţia UHT;

- brânză telemea de vacă vrac;

- iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame;

- făină albă de grâu "000" până la 1 kg;

- mălai până la 1 kg;

- ouă de găină calibrul M;

- ulei de floarea-soarelui până la 2 litri;

- carne proaspătă pui (carne pui, în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, înseamnă: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os şi aripi de pui, varianta standard);

- carne proaspătă porc (carne porc, în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, înseamnă: carne porc lucru, pulpă porc cu os şi fără os, spată de porc;

- legume proaspete vrac (ceea ce înseamnă: roşii, ceapă, castraveţi, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca şi ardei capia, usturoi);

- fructe proaspete vrac (ceea ce înseamnă mere roşii şi mere golden, prune, pere, struguri de masă);

- cartofi proaspeţi albi vrac;

- zahăr alb tos până la 1 kg;

- smântână 12% grăsime;

- unt până la 250 grame;

- magiun până la 350 grame.

Pe actuala lista nu se mai regăsesc: cozonacul, orezul, bulionul de roşii, margarina, drojdia, carnea tocată, dar în schimb apare magiunul.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a anunţat că va monitoriza preţurile alimentelor, inclusiv ale celor care au fost scoase recent din lista produselor cu adaos comercial limitat, iar în cazul în care se vor constata creşteri semnificative de preţuri se va interveni cu un alt act normativ pentru plafonare.

"Această decizie s-a luat în dialog cu retailerii şi cu procesatorii. V-am spus, creăm acest mecanism de gestionare şi de monitorizare a acestor preţuri, pentru că monitorizăm inclusiv preţurile care au fost scoase din această ordonanţă (ordonanţa privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare n.r.) şi în cazul în care vom constata că alimentele care au fost scoase din listă vor avea creşteri semnificative de preţ, imediat vom interveni cu alt act normativ pentru plafonarea adaosului comercial. Este o schemă de monitorizare, care se va realiza prin ordin de ministru, atât de Ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei, cât şi de Consiliul Concurenţei, împreună cu procesatorii şi cu retailerii. Consider că acest mecanism este unul bun. Mecanismul va monitoriza pe cele 60 de zile alimentele care au fost scoase din ordonanţă şi, aşa cum am spus, în cazul în care vom observa diferenţe de creşteri semnificative la aceste produse, vom interveni imediat şi prompt cu un alt act normativ de plafonare a acestor alimente de bază", a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii, la finalul şedinţei de Guvern.

Economiștii, avertisment legat de rezultatele la prezidențiale. Ar putea arunca România într-o criză: „Oamenii nu mai vor pomeni, vor soluții”

Economiștii avertizează că rezultatele alegerilor prezidențiale a putea avea un impact dezastruos asupra țării noastre, și implicit o criză economică ar putea afecta poporul român. Faptul...

O firmă germană închide fabrici în Vest și mută producția în România, dar anunță concedieri și la noi. Ce produce compania

Producătorul german de piese auto şi utilaje Schaeffler a anunţat miercuri că va închide două unităţi de producţie, una în Berndorf, Austria, şi alta în Sheffield, Anglia. Producţia...