Situaţia planşeului Unirii a ajuns în atenția oficialilor după ce Primăria Sectorului 4 a depus o cerere de autorizaţie în regim de urgenţă pentru a începe lucrările și a transmis că stă să se prăbușească.
Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a transmis că aceasta se refera la bucata de sub parc a planşeului, nu şi la pasajul rutier. El a explicat că autorizaţiile în regim de urgenţă se emit doar dacă expertul susţine că este pericol public, iar acest lucru nu este trecut în expertiză.
”Ce este planşeul Unirii? Este acel capac care este deasupra Dâmboviţei, de la Hanul lui Manuc până când revedem Dâmboviţa la suprafaţă şi care are o lăţime de 15 metri, ne imaginăm deasupra cursului apei. El are două componente, una de aici, de la Hanul lui Manuc până la pasaj, şi a doua este pasajul rutier subteran nord-sud pe care îl cunoaştem. Bucata de pasaj care este prin parc şi până la podul de la Hanul lui Manuc este din anii ‘30. Cea pe care se sprijină pasajul rutier este din anii ‘80. Pentru moment nu avem sau cel puţin nu ne-au fost transmise nouă, aici, la Primăria Capitalei, nu ne-au fost transmise decât expertize de rezistenţă pentru bucata de sub parc, nu şi pentru cea de sub pasajul rutier. Noi anticipăm, fără să avem vreo expertiză, anticipăm că degradarea din pasaj nu este la nivelul degradării din parc. Noi anticipăm că nu va fi nevoie de blocarea traficului prin pasaj care este cel mai uzitat”, a afirmat primarul Capitalei.
Planșeul de la Unirii, aflat azi în risc de prăbușire, nu este o imensă farfurie pe care stau Piața și Parcul Unirii. Este un pod peste canalul Dâmbovița (cu o lățime de 32 m, o grosime variabilă între 80 și 120, o lungime de 360 m), și traversează o parte din Parcul Unirii în diagonală. Planșeul a fost realizat în anul 1934 și făcea parte dintr-un plan futurist de acoperire a Dâmboviței în totalitate. Proiectul a fost inițiat de primarul Dem. I. Dobrescu și continuat de primarul Alexandru G. Donescu, potrivit b365.ro.
Planșeul îndeplinește funcționalitatea unui pod și a fost dat în folosință în ziua de 15 octombrie 1935, scrie sursa citată.
În zona de aval, pe 30 de metri, planșeul a fost demolat și refăcut în anii 1983-1987 cu ocazia construirii Magistralei II de metrou și amenajarea complexă a Dâmboviței.
Povestea planșeului de la Unirii începe în timpul mandatului primarului Dem. I. Dobrescu (1929-1934), supranumit de bucureșteni “Primarul-Târnăcop” sau “Mituș Adevăruș”. Dem I. Dobrescu a fost primul care a visat la Esplanada Dâmboviței, proiect extraordinar pentru acele timpuri care urma să fie realizat prin acoperirea râului, se arată în articolul citat.
În prezent structura de rezistență a planșeului este alcătuită din 79 de cadre, solidarizate la partea superioară cu o placă de suprabetonare, două poduri boltite din zidărie de piatră și beton și o zonă executată din grinzi prefabricate montate pe o infrastructură executată cel mai probabil din pereți mulați.
Lucrările la planşeul Unirii trebuie începute, pentru că anumite zone s-au degradat foarte mult şi reprezintă "un risc major" pentru cetăţeni, însă lipsesc câteva avize de la Municipalitate, a atras atenţia, joi, edilul Sectorului 4, Daniel Băluţă.
"În urmă cu o lună de zile, la vizita periodică pe care experţii o fac, în completarea expertizei realizate până la această oră, au apărut zone la care nivelul de degradare a ajuns în punctul numărul V, astfel încât (...) reprezintă un risc major pentru bucureşteni, un risc major pentru noi toţi. Este o construcţie cu aproape 100 de ani vechime, ce datează de pe timpul regelui Carol, o construcţie pe care trec zilnic zeci de mii de oameni, fie în calitate de pieton, fie cu autoturismele, fie cu mijloacele de transport în comun (...) Trebuie să acţionăm la timp. (...) Cred că nu ne putem permite sub nicio formă niciunul dintre noi o tragedie aici", a declarat Daniel Băluţă într-o conferinţă de presă ce a avut loc în zona planşeului Unirii.
El a subliniat că nu este o problemă privind disconfortul circulaţiei, ci una "de viaţă şi de moarte" şi a menţionat că autoritatea locală are contractul de execuţie şi banii necesari pentru lucrarea de la planşeul Unirii alocaţi de Guvern.
"Imediat ce vom avea semnătura primarului Capitalei, lucrarea va începe (...), avem toate avizele necesare (...), avem aviz de la Metrorex, Ministerul Transporturilor, avizele care ne lipsesc în momentul acesta sunt de la Direcţia de Mediu din Primăria Capitalei, Comisia de Circulaţie din Primăria Capitalei, respectiv ALPAB", a explicat Daniel Băluţă.
În ceea ce priveşte Pasajul Unirii, el a amintit că în 2018 s-a făcut proiectul tehnic pentru consolidarea sa şi a semnalat că este momentul să se intervină, pentru că o eventuală prăbuşire nu poate fi asumată de nimeni.
"Avem convingerea că ieri autorizaţia de construire va fi semnată, pentru că (...) vorbim despre o urgenţă a oraşului, nu putem aştepta (...), este o lucrare complexă, complicată (...). O eventuală prăbuşire a pasajului nu poate fi asumată de nimeni, este timpul să acţionăm", a punctat Daniel Băluţă.
El a estimat că aproximativ 100.000 de vehicule tranzitează zilnic zona planşeului şi pasajului Unirii.
Potrivit punctului de vedere al expertului tehnic, care a efectuat o vizită în teren, pe 6 august, la planşeul podului de peste râul Dâmboviţa, pus la dispoziţie de Primăria Sectorului 4, "unele degradări s-au accentuat, astfel încât este necesară începerea cât mai repede posibil a lucrărilor de reabilitare/consolidare/înlocuire ale podului".