Cei mai notorii cinci sponsori ai partidelor politice din Romania. Cati bani a donat Attila Verestoy catre UDMR. Tranzactia la bursa care i-a adus 10 milioane de euro in 19 minute

Specialistii de la ONG-ul Expert Forum (EFOR) au lansat o baza de date care cuprinde informatii despre finantarea partidelor politice din 2006 pana in 2019. Din raport, reiese si care sunt cei mai darnici donatori pentru partidele politice in perioada mentionata.

Verestoy Attila, fost senator UDMR

Senatorul Verestoy Attila, decedat in 2018, la varsta de 63 de ani, a fost cunoscut drept "regele cherestelei" sau "drujba lui Dumnezeu" si unul dintre cei mai mari investitori la bursa din Romania. In raportul EFOR, apare ca e facut donatii catre Uniunea Demorcata Maghiara din Romania in valoare de 998.906,75 de lei.

Donatiile lui Attila catre UDMR sunt aferente perioadei 2006-2017.

Senatorul UDMR, Attila Verestoy, ar fi castigat la Bursa 10 milioane de euro in numai 19 minute in sedinta de tranzactionare de pe 28.03.2006. Udemeristul este acuzat ca i-ar fi castigat ilegal, "la pont". Presedintele BVB ar fi trebuit sa opreasca acea tranzactionare deoarece in Parlament se vota legea SIF-urilor, ce influenta in mod direct tranzactionarea, iar Verestoy, ca senator, ar fi profitat de acest lucru cunoscand varianta finala a legii ce urma sa fie adoptata.

Astfel, Verestoy s-a folosit de informatiile obtinute prin natura functiei, a vandut cand titlurile se tranzactionau la un pret bun si a cumparat dupa ce acestea au scazut cu 9%, scadere datorata legii adoptate in Parlament.

Verestoy a declarat ca el tranzactioneaza zilnic astfel de titluri, ca informatiile erau publice, ba mai mult, el nici macar nu a participat la votul din Parlament. In ciuda acestor declaratii, mai multi analisti bursieri au precizat ca sedinta de tranzactionare trebuia suspendata, fiind mai mult decat evident, conflictul de interese in cazul Verestoy.

Afacerile sale din Romania au fost controversate, acesta detinand mai multe companii, printre care si societatea de administrare a investitiilor Investica Asset Management.

El avea in portofoliu actiuni la companii care au fost luate in vizor de stat pentru plata unor dividende suplimentare - Romgaz, Nuclearelectrica, Transelectrica si Transgaz, potrivit declaratiei de avere semnata in iulie 2017.

Acest lucru inseamna ca pe langa dividendele platite de companii din profiturile pe 2016, senatorul incasat si dividendele suplimentare pe care statul le-a cerut spre finele lunii august de la companiile pe care le controleaza la bursa. Statul a transmis solicitari pentru dividende suplimentare in vederea acoperirii deficitului bugetar, dezechilibrat de cresterile salariale si de incasarile mai mici din TVA. Toate cele patru companii au aprobat plata dividendelor suplimentare.

Verestoy Attila figureaza cu 45.540 de actiuni la Romgaz, companie care din 29 noiembrie 2017 a platit 1,94 lei dividend suplimentar pe actiune, de unde rezulta ca senatorul incasat 88.350 de lei daca detinerile sale au ramas constante ca cele din declaratia de avere din vara. Verestoy Attila este politicianul cu cele mai mari investitii la bursa romaneasca.

In cazul Nuclearelectrica, care a platit deja dividendele de 0,3648 lei pe actiune din 3 noiembrie, senatorul a incasat circa 3.000 de lei, date fiind detinerile sale de 8.000 de actiuni SNN.

Transelectrica a platit din 22 noiembrie 2017 dividende suplimentare de 2,33 lei pe actiune, adica senatorului i-a revenit 50.100 de lei, iar Transgaz a platit 14,5 lei pe actiune, de unde provine cea mai mare parte a dividendelor: 970.000 de lei.

Verestoy Attila, a fost senator in toate legislaturile din 1990 incoace, iar la inceputul anilor '90 avea porecla de "Drujba lui Dumnezeu" pentru ca provenea dintr-un bazin electoral in care principala afacere era taierea padurilor din Harghita si exportarea bustenilor sau a cherestelei in Austria si Ungaria. Inmultirea defrisarilor padurilor din Romania a coincis cu implicarea in afacerile cu lemn a familiei politicianului.

Verestoy Attila a murit la inceputul anului 2018 din cauza unor afectiuni pulmonare. Parlamentarul UDMR, singurul care s-a aflat in functie inca din anul 1990, a fost rapus de cancer. In urma sa, a lasat o avere de aproximativ 50 de milioane de euro.

El a lucrat ca inginer la intreprinderea Mecanica din Gheogheni (1978-1979); inginer la Intreprinderea Tehnoutilaj din Odorheiu Secuiesc (1979-1980); asistent la Institutul Politehnic din Bucuresti (1980-1983); cercetator stiintific (1983-1989), apoi cercetator stiintific principal (1989) la Institutul de Cercetare si Proiectare pentru Chimie Anorganica si Metale Neferoase din Bucuresti. Din 1989, a detinut functii de conducere la nivel central si teritorial in Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR).

In ianuarie 1990, a fost consilier la Cabinetul vicepresedintelui Kiraly Karoly (FSN). Intre februarie si mai 1990 a fost membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala si presedinte al Comisiei Permanente pentru Minoritati. Senator al judetului Harghita si secretar al Biroului Permanent al Senatului (1990-1992), senator al judetului Harghita si liderul grupului UDMR din Senat (1992-2008). Reales, in 2008, senator de Harghita, fiind si chestor al Biroului Permanent al Senatului. In 2008, an electoral, Attila a donat cea mai mare suma catre UDMR - 274.382,75 de lei.

La alegerile din 9 decembrie 2012 a devenit, din nou, senator de Harghita din partea UDMR. In 2016, el a fost reales pentru un nou mandat de senator UDMR devenind secretar al Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii SRI si presedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Regatul Hasemit al Iordaniei, potrivit sursei citate. In 2015, inainte sa fie desemnat candidat UDMR la senat, Atila a donat catre partid 55.900 de lei, in transe, senatorul dand bani chiar si de cate trei, patru ori pe luna la partid.

Intr-un dosar DNA era inceputa urmarirea penala pentru trafic de influenta impotriva senatorului UDMR, Verestoy Attila.

"In perioada de timp 2010 - 2012, inculpatul Badea Petre si inculpata Aedificia Carpati S.A. au oferit echivalentul in lei al sumei de 3.845.000 de euro, din care au dat suma de suma de 6.999.067 de lei (echivalentul a 1.275.000 de euro), numitului Verestoy Attila, senator si membru al formatiunii politice UDMR, acesta din urma folosindu-se de faptul ca avea o pozitie influenta in cadrul acestei formatiuni politice si de faptul ca Hunor Kelemen, membru al aceleiasi formatiuni politice, avea calitatea de ministru al culturii si patrimoniului national, si promitand ca, in schimbul primirii acestor bani, va determina functionarii publici responsabili din cadrul Ministerului Culturii si Patrimoniului National sa indeplineasca acte care intrau in sfera indatoririlor acestora de serviciu, in vederea asigurarii platii lucrarilor pe care societatea Aedificia Carpati S.A. le efectua in baza contractelor pe care le avea cu Ministerul Culturii si Patrimoniului National", se arata in rechizitoriul DNA.

Procurorii sustin ca Verestoy ar fi cerut un comision de 9 la suta din valoarea contractelor derulate intre Ministerul Culturii si Aedificia Carpati. Dupa negocieri, Verestoy s-ar fi multumit doar cu un comision de 6 la suta. Mita s-ar fi dat prin intermediul unui contract fictiv de consultanta incheiat intre o casa de avocatura si compania de constructii. Pana la urma, banii ar fi ajuns cash la Verestoy Attila.

Stefan Jicol, fostul consilier al lui Ludovic Orban

Stefan Jicol este un om de afaceri cu o avere estimata la peste 3 milioane euro, bani obtinuti din business-uri in domeniul IT si reinvestiti in proprietati imobiliare, lucrari de arta si artefacte vechi. Jicol se lauda ca nu a avut niciodata afaceri cu statul si se spune despre el ca este unul dintre cei mai importanti finantatori ai PNL.

La cateva saptamani de la caderea regimului comunist, pe 15 ianuarie 1990, Stefan Jicol s-a inscris in PNL la Organizatia Tineretului National Liberal (OTUNL) si este astfel unul dintre cei mai vechi liberali din organigrama guvernului actual.

Ulterior, Stefan Jicol a devenit membru in Consiliul de Conducere al Municipiului Bucuresti, sef al campaniei electorale a lui Ludovic Orban pentru presedintia PNL si a infiintat Scoala Politica Liberale "I. Ghe. Duca" de la Horezu, pentru tinerii liberali.

In 2002, atunci cand Orban se lupta cu Stolojan pentru sefia partidului, Jicol i-a condus campania lui Orban in interiorul partidului. Stolajan a castigat sefia partidului dar Jicol a incropit un program de 70 de pagini menit sa reformeze PNL dupa modelul partidelor englezesti, pentru ca, in urma mai multor ani petrecuti in Marea Britanie, a devenit "bolnav de sistemul statului de drept si al democratiei parlamentare" de acolo.

Programul reformist nu a fost aplicat de Stolojan. Drept urmare, Jicol a acuzat "brejnevismului din PNL, caracterizat prin opacitate, supusenie si lichelism".

Ideile in partid si le-a expus intr-un for de dezbatere online numit Agora, din acest motiv a fost exclus de doua ori din cauza limbaj injurios la adresa catorva colegi liberali.

Jicol a desfasurat si o contra-campanie impotriva PNL trimitand mail-uri ziaristilor, cu eseuri despre Alianta D.A., despre Petre Roman si despre implicarea clerului in politica.

"Ma identific cu Forrest Gump (un personaj retardat care insa a facut mai frumoase vietile celor cu care a intrat in contact, din filmul american cu acelasi nume - n. red.), pentru ca ideile mele despre democratia occidentala si despre liberalism par forme psihopatoide in societatea romaneasca. (...) PNL, vazut dinspre Occident, seamana cu Calea Lactee, datorita stelelor si stelutelor care se incapataneaza sa ramana si sa straluceasca pe umerii gradatilor epocilor trecute", scria la acea vreme Jicol.

Jicol a ramas alaturi de Orban. Drept dovada, a donat in 2008 si in 2012 circa 616.220 de lei. Inainte de alegerile din 2008, Theodor Stolojan parasise partidul devenind liderul PDL.

In 2012, Jicol donase bani in trei transe, Ludovic Orban fiind atunci desemnat candidatul PNL la Primaria Capitalei.

Ulterior, Jicol nu mai apare in statele de plata ale PNL, iar Orban nu a mai candidat pentru o functie publica, fiind si in conflict cu presedintele PNL de la acea vreme, Crin Antonescu.

In februarie 2020, Stefan Jicol a fost numit de Ludovic Orban consilier pe politici publice si inteligenta artificiala, pentru eficientizarea politicilor guvernamentale.

In mai 2020, a demisionat din toate functiile de partid si din cea de consilier politic, ocupand, prin concursurile din 11 si 15 mai, pozitia de director general pe politici publice de la Palatul Victoria.

Tot in luna mai, Dana Budeanu a facut public un mesaj de amenintare pe care l-a primit de la Jicol.

In luna iulie, Stefan Jicol a fost acuzat de hartuire de o angajata a Secretarul general al Guvernului.

Crin Halaicu, fostul primar general al Capitalei

Crin Halaicu este un om de afaceri si politician roman, fost primar general al Bucurestiului in perioada februarie 1992 - iunie 1996. Halaicu a fost primul primar ales pe care l-a avut Bucurestiul dupa Revolutie.

Membru al Partidul National Liberal din 6 ianuarie 1990, participa in 1992 la alegerile locale pentru fotoliul de primar general al Bucurestiului ca reprezentant al Conventiei Democrate Romane (CDR), alaturi de alti 40 de candidati. Dintre acestia, dupa primul tur de scrutin din 9 februarie 1992, au ramas in lupta Crin Halaicu, cu 45,94 % din voturile bucurestenilor, si Cazimir Ionescu, din partea Frontului Salvarii Nationale (FSN), cu 31,45 %.

Crin Halaicu a devenit primar general, la 23 februarie, in al doilea tur de scrutin, cu 55,88 % din voturile valabil exprimate, fata de contracandidatul sau, Cazimir Ionescu, care a obtinut 44,12 %.

Dupa alegerile locale din 1996, la care Crin Halaicu nu a participat, s-a retras din viata publica, dedicandu-se afacerilor. El a revenit in activitatea politica a PNL in anul 2009, fiind numit raportorul comisiilor de specialitate PNL Bucuresti. Tot in 2009, Crin Halaicu a donat o suma importanta partidului, fiind principalul sponsor din randul persoanelor fizice.

In perioada 2009 - 2012, Crin Halaicu a donat 512.360 de lei.

Din 2009 Crin Halaicu a vrut sa fie organizator al comisiilor partidului pe Bucuresti.

"Peste trei ani urmau alegerile locale si, in momentul acela, am avut convingerea ca PNL, intrand in Opozitie, va castiga localele pe Bucuresti si apoi alegerile generale. Am cautat in randul membrilor de partid, oameni cu care sa pot constitui un program de guvernare a orasului. Am vazut si am stat de vorba cu peste o mie de oameni din care am selectionat cam 120. Toti sunt ceva prin ei insisi, prin ceea ce au facut, niciunul nu are notorietate, dar in cercul lor unii sunt chiar renumiti. Am incercat sa gasesc niste oameni cu care sa se poata face aceasta treaba si pe care partidul sa-i aiba la dispozitie ca sa guverneze", a declarat Halaicu pentru Jurnalul National.

Desi Halaicu nu ocupa o functie publica in anii in care a facut donatiile catre partid, el a declarat ca "Nu sunt acum vizibil, dar eu, de fapt, sunt foarte activ in cadrul partidului, iar la un moment dat este posibil sa fiu si vizibil. Urmeaza o campanie electorala in care o sa fiu cautat si paracautat...".

Ultima donatie a facut-o in 2012, exact dupa campania electorala din acel an. Halaicu a fost principalul sponsor a campaniei lui Crin Antonescu impotriva lui Traian Basescu.

In momentul de fata fostul primar traieste intr-un palatul de 16 camere, cu doua piscine si ponton la malul lacului. Fostul edil a denumit strazile pe care se intinde domeniul sau cu numele si pronumele lui: Strada Crinului si Strada Halaiculu.

Robert Negoita, actualul primar al Sectorului 3

Robert Sorin Negoita este un politician si om de afaceri roman. El este pe unul dintre primele locuri in lista celor 300 de milionari ai Romaniei, intocmita de revista Capital. In prezent, este primar al Sectorului 3 Bucuresti si candideaza pentru un nou mandat.

Intra in domeniul afacerilor in 1998 si construieste impreuna cu fratele sau, Ionut Negoita, firma Pro Confort, specializata pe produse de pardoseala. Pro Confort se va axa ulterior si pe producerea de geamuri de termopan, usi, mobilier si care va duce in final la dezvoltarea Confort Group. Serviciile depasesc aria constructiilor si a materialelor de pardoseala si se axeaza pe domeniul hotelier.

Parteneriatul dintre Confort Group si Pro Hotels conduce in 2003 la inaugurarea primul Hotel Confort din zona Otopeni, urmat in anul 2004 de un nou Hotel Confort de aceasta data in centrul Bucurestiului.

In 2007, Ionut si Robert Negoita inaugureaza Rin Grand Hotel, cel mai mare proiect hotelier din Europa. Jumatate din Hotelul Rin Grand a fost reamenajat in 2011 ca apartamente rezidentiale.

In octombrie 2009, autoritatile fiscale au pus sechestru pe bunurile lui Robert Negoita, pentru datorii catre stat de 27-28 milioane euro, ce includeau si penalitatile de intarziere. Sechestrul a fost pus pentru neplata taxei pe valoarea adaugata (TVA) la tranzactiile imobiliare realizate ca persoana fizica. Suma initiala datorata Fiscului de Robert Negoita era de 9,5 milioane de euro, la care s-au adaugat accesorii si penalitati. Negoita sustine ca se afla intr-o "lupta" cu autoritatea fiscala si ca nu a incasat TVA de la clienti in perioada 2005-2008 deoarece legea nu prevedea acest lucru.

Desi Negoita avea datorii la stat de aproape 28 de milioane de euro, in 2009 a donat

320.000 de lei catre PSD.

Pe 28 iulie 2011, ANAF a scos la vanzare 58 din cele 60 de apartamente ale lui Robert Negoita, la preturi cu 25% sub media pietei.

Pe 18 iulie 2014, ANAF a scos la licitatie o serie de bunuri ale lui Negoita, pentru a recupera o datorie de aproape 28 de milioane de euro.

In 2004, Robert Negoita intra in viata politica, optand pentru inscrierea in PSD. De la momentul 2004, acesta a devenit vicepresedinte al TSD si o figura importanta in cadrul organizatiei de tineret a social-democratilor.

In 2006 Negoita doneaza la PSD 28.207,15 lei.

In a doua jumatate a anului 2007, Robert Negoita a lansat, in cadrul TSD, Liga Tinerilor Intreprinzatori Social Democrati, organizatie al carei presedinte a fost ales in mod oficial incepand cu 1 ianuarie 2007.

Este ales vicepresedinte al PSD in cadrul Congresului Extraordinar din 2010. In 7 iulie 2010, Robert Negoita este ales presedinte PSD Ilfov iar din 2011 preia interimatul organizatiei PSD Sector 3.

Renunta la toate functiile detinute in cadrul Rin Group precum si la celelalte afaceri derulate si candideaza in iarna anului 2008 la alegerile parlamentare pentru Camera Deputatilor pe colegiul uninominal nr. 1 din judetul Teleorman.

In 2008 a donat catre partid suma de 115.000 de lei. Si-a incetat mandatul de deputat in 2012 cand a fost desemnat candidatul USL la primaria sectorului 3 din Bucuresti, pentru alegerile din iunie 2012. Robert Negoita a fost ales primar al Sectorului 3 Bucuresti la alegerile locale din 10 iunie 2012.

Andrei Florin Mircea, fost senator PDL

Andrei Florin Mircea a fost cel mai mare sponsor al Partidului Democrat Liberal. Mircea a fost Senator in sesiunea 2008 - 2012 din partea PD-L. Tot din 2008 incep donatile catre partid. In total, din 2008 pana in 2012, Mircea a dat 492.900 catre partid.

Senatorul democrat-liberal Mircea Florin Andrei, a fost numit in 2011, la conducerea filialei PD-L Arges, fiind si singurul candidat pentru aceasta functie. In 2011 si-a imbogatit conturile cu inca un milion de euro, potrivit declaratiei de avere completate de acesta.

Suma este reprezentata de titluri de valoare pe care le detine in cadrul unei companii din Hong Kong. Astfel, valoarea totala a depozitelor, plasamentelor si imprumuturilor catre terte persoane se ridica la circa 10 milioane de euro. Aceastea reprezinta, de fapt, si cele mai valoroase bunuri ale senatorului.

Sumelor aflate in banci din Romania, cat si din strainatate li se adauga colectiile de bijuterii, in valoare de 80.000 de euro, tablouri - a caror valoare estimata este de 70.000 de euro, pietre de mina - 25.000 de euro - si timbre, a caror valoare ajunge la 50.000 de euro. Trebuie sa precizam faptul ca aceste colectii se regasesc si in declaratiile de avere anterioare ale senatorului.

La averea lui Mircea Florin Andrei (unul dintre cei mai bogati fosti senatori) se adauga si proprietatile imobiliare. Potrivit declaratiei sale de avere, el detinea in 2011 zece hectarede teren agricol in Giurgiu, 11.000 de metri patrati de teren intravilan in Prahova, peste 1.000 de metri patrati de teren intravilan in Bucuresti, peste 3.000 de metri patrati de teren intravilan in judetul Olt. In Capitala, Mircea Andrei mai detine, alaturi de sotie, trei case si patru apartamente, ultimul fiind achizitionat anul trecut.

Mircea Andrei este fost procuror, actualmente avocat. A intrat in politica in 1997, in ApR (partidul infiintat de Melescanu dupa ce a plecat din PSDR). In traseul sau politic, Andrei a trecut pe la PNL, apoi la PD-L. Mircea Andrei a fost si unul dintre avocatii lui Sorin Ovidiu Vintu.

In prezent, in judetul Arges, ecologistii se bazeaza pe un tandem format din Tudor Pendiuc, fost primar al Municipiului Pitesti, si Mircea Andrei, fost senator pentru alegerile locale.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

UDMR propune "Ziua de Curăţenie Naţională". Când ar avea loc noua inițiativă dedicată protecției mediului

A treia zi de sâmbătă din luna septembrie ar putea deveni „Ziua de Curăţenie Naţională”, potrivit unui proiect de lege al UDMR depus la Parlament, având ca scop principal creşterea...