Aviz negativ din partea CSM pentru propunerea PNL de reforma a CCR. Ce modificari nu au fost acceptate de magistrati

Cu un vot impotriva covarsitor (17 voturi impotriva si unul nul) judecatorii si procurorii din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au avizat negativ o initiativa venita din partea PNL prin care era modificata legea privind functionarea si organizarea Curtii Constitutionale.

La finalul anului trecut, deputatul PNL Ovidiu-Ioan Sitterli a depus la Parlament o initiativa legislativa de modificare a legii de functionare a Curtii Constitutionale, in care propune ca judecatorii CCR sa fie numiti din randul puterii judecatoresti, candidatii trebuind sa aiba calitatea de judecator si avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Membri CSM sustin ca, in raport cu art. 142-145 din Constitutie, referitoare la conditiile de numire a judecatorilor Curtii Constitutionale, propunerea legislativa privind modificarea si completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale este susceptibila de critici de neconstitutionalitate.

"Pe de o parte, se propune limitarea categoriilor profesionale care pot candida la functia de judecator al Curtii Constitutionale, prin acordarea acestei vocatii exclusiv judecatorilor. Pe de alta parte, nu se face nicio referire Ia celelalte conditii prevazute de art. 134 din Constitutia Romaniei.

Mai mult, prin propunerea legislativa se adauga o conditie suplimentara celor prevazute de Legea fundamentala, respectiv cea vizand existenta avizului Consiliului Superior al Magistraturii, conditie a carei neindeplinire atrage respingerea cererii de candidatura.

Textul constitutional al art. 143 stabileste 3 conditii cumulative care trebuie indeplinite pentru numirea ca judecator constitutional, respectiv: sa aiba pregatire juridica superioara, sa aiba inalta competenta profesionala si sa aiba o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior", arata magistratii CSM in motivarea avizului negativ.

Acestia subliniaza ca orice reglementare infraconstitutionala a statutului judecatorilor Curtii Constitutionale trebuie realizata cu luarea in considerare a principiilor generale de legiferare, inclusiv a celor vizand suprematia Constitutiei si ierarhia actelor normative.

"In Decizia nr. 395 din 5 iunie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 502 din 21 iunie 2019, analizand o hotarare a Camerei Deputatilor pentru numirea unui judecator la Curtea Constitutionala, instanta de contencios constitutional face referire la indeplinirea conditiilor obiective, cuantificabile (legea stabilind in ceea ce priveste rangul studiilor si al vechimii juridice nivelul minimal al conditiilor pe care persoana numita trebuie sa le respecte), si Ia aspectele de oportunitate, autoritatile competente avand libertate absoluta, in acest caz, sa aleaga o anumita persoana apreciata a intruni conditia "inaltei competente profesionale.

Decizia de numire in functia de demnitate publica apartine in exclusivitate titularilor prevazuti de Constitutie si implica o apreciere subiectiva, intemeiata pe informatiile care sunt evaluate in mod personal, de catre fiecare deputat sau senator, prin acordarea votului in cadrul deciziei colective a fiecarei Camere a Parlamentului, respectiv de catre Presedintele Romaniel, care manifesta o optiune personala in cadrul unei decizii individuale (paragraful 33)", se arata in documentul citat.

Astfel, CSM precizeaza ca modificarile propuse nu se pot realiza decat printr-un proces de revizuire al Constitutiei.

"In concluzie, modificarea conditiilor de numire a judecatorilor Curtii Constitutionale nu s-ar putea realiza decat prin parcurgerea unei proceduri de revizuire a Constitutiei, in conditiile art. 150 - 152 din Legea fundamentala", este concluzia motivarii avizului negativ pe aceasta propunere.

De asemenea, plenul CSM a apreciat ca si propunerile vizand includerea pensionarii printre cauzele de incetare a mandatului de judecator al Curtii Constitutionale si cele privind pensia judecatorilor Curtii Constitutionale sunt contrare dispozitiilor din Legea fundamentala, astfel cum acestea au fost interpretate de Curtea Constitutionala.

"Astfel, in Decizia nr. 262 din 5 mai 2016, publicata in Monitorul Dficial al Romaniei, Partea I, nr. 385 din 20 mai 2016, Curtea Constitutionala a retinut ca "mandat judecatorului constitutional are o durata expres stabilita de dispozitiile art. 142 din Constitutie, respectiv 9 ani.

Asa cum s-a aratat in prealabil, pentru a fi numita judecator constitutional, o persoana trebuie sa indeplineasca anumite conditii referitoare la pregatirea juridica superioara, la vechimea in activitatea juridica sau in invatmantantul juridic superior si la inalta competenta profesionala. Dispozitiile constitutionale nu stabilesc nicio conditie privind varsta maxima pe care persoana care urmeaza a exercita functia de judecator constitutional trebuie sa o aiba la data numirii in functie si nici conditia incetarii mandatului la data varstei legale de pensionare sau a intrunirii conditiilor legale de pensionare.

Cu alte cuvinte, odata numita in functia de judecator constitutional, persoana care exercita mandatul a carui durata este prevazuta expres de norma constitutionala isi va indeplini atributiile constitutionale legale pe toata durata mandatului, independent de dobandirea calitatii de pensionar pe parcursul acestuia", se mai arata in documentul citat.

Proiectul prin care magistratii CCR pot fi numiti doar din randul judecatorilor

Deputatul PNL Ovidiu Ioan Sitterli a depus la Camera Deputatilor un proiect de lege care modifica legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. Propunerea legislativa prevede ca magistratii CCR pot fi numiti doar din randul judecatorilor, iar candidaturile pot fi respinse daca nu exista avizul CSM sau daca acesta este negativ.

Judecatori ai Curtii Constitutionale pot fi numai judecatorii numiti in conditiile art.125 alin. 1 din Constitutie. Judecatorul numit ca judecator al Curtii Constitutionale este suspendat de drept din functie pe durata mandatului. Postul ocupat de magistrat la momentul numirii ca judecator la Curtea Constitutionala este rezervat in mod obligatoriu. La incetarea mandatului de judecator al Curtii, magistratul are dreptul de a reveni pe postul detinut anterior numirii. Perioada in care magistratul a exercitat functia de judecator al Curtii Constitutionale este considerata vechime in magistratura", arata proiectul de lege al liberalului.

De asemenea, "presedintele Romaniei numeste judecatorii CCR dintre magistratii care si-au depus candidaturile la Secretariatul general al Administratiei prezidentiale", potrivit unui nou articol introdus prin proiect.

Procedura de numire nu este schimbata prin proiectul de lege. Ca si pana acum, conform legii in vigoare, trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei.

O alta modificare propusa prin initiativa legislativa este: "Camera Deputatilor si Senatul numesc, la propunerea Biroului permanent si pe baza raportului Comisiei juridice, motivat cu privire la toti candidatii, in calitate de judecator al Curtii Constitutionale, magistratul care a intrunit votul majoritatii membrilor prezenti. Candidaturile se depun la Secretariatele generale ale celor doua Camere ale Parlamentului".

Totodata, judecatorii depun cererile de candidatura, insotite de un curriculum vitae, avizul Consiliului Superior al Magistraturii si actele doveditoare ca indeplinesc conditiile prevazute de lege.

Proiectul arata ca "lipsa avizului sau avizul negativ al CSM duce la respingerea cererii de candidatura".

In timpul sedintelor publice vor trebui sa poate roba si consilierii juridici, pe langa judecatori, magistrati asistenti, procurori si avocati, iar numirea judecatorului la Curtea Constitutionala se face numai cu acordul prealabil exprimat in scris prin cererea de candidatura a magistratilor.

Mandatul de judecator al Curtii Constitutionale inceteaza si la data pensionarii.

In forma legii in vigoare, incetarea mandatului de judecator al CCR inceteaza "la expirarea termenului pentru care a fost numit sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces sau in situatiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitarii functiei de judecator mai mult de 6 luni".

Propunerea legislativa a liberalului, care initial a fost ales deputat pe listele PSD la Sibiu, a fost inregistrata la Camera Deputatilor, prim for sesizat, decizional fiind Senatul.

Care sunt dovezile DNA in mega-dosarul in care Tariceanu este acuzat ca a luat mita 800.000 de dolari

Cum au fost distruse toate cele 60 doze de vaccin anti-COVID din centrul de la Petrosani. Asistenta vinovata a fost exclusa din centrul de vaccinare

Nicolae Ciucă, la lansarea candidaților PNL la Tulcea: „PNL a demonstrat deja că este partidul cu cei mai eficienţi aleşi locali”

Preşedintele PNL, Nicolae Ionel Ciucă, a afirmat, sâmbătă, că, în judeţul Tulcea, PNL a demonstrat deja că este partidul ”cu cei mai eficienţi aleşi locali”. ”Primarii PNL...

Liberalul care a trecut la PSD alături de 500 de colegi: ”Mulțumesc pentru deschiderea și energia cu care ne-a întâmpinat”

Raul Ambruş, preşedintele Partidului Liberal Timiş, a decis să treacă la PSD Timişoara alături de peste 500 de colegi şi să susţînă candidatura lui Alfred Simonis pentru funcţia de...