PNL ataca la Curtea Constitutionala legile asumate de Guvern

Deputatii si senatorii liberali au depus sambata o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice pentru care Guvernul si-a angajat raspunderea in fata Parlamentului in data de 15 septembrie 2009.

Sesizarea depusa la Curtea Constitutionala incrimineaza sapte incalcari ale legii fundamentale, potrivit unui comunicat remis Ziare.com.

In primul rand, parlamentarii PNL considera neconstitutionala asumarea raspunderii guvernului pe trei proiecte de lege in aceeasi zi.

In al doilea rand, potrivit grupului parlamentar liberal, Guvernul avea

obligatia de a solicita pentru acest proiect de lege avizul Consiliului

Economic si Social. Din expunerea de motive a Guvernului care a insotit

proiectul de lege nu rezulta daca un astfel de aviz a fost sau nu solicitat de catre Guvern.

La punctul al treilea se invoca incalcarea dispozitiilor potrivit carora "cetatenii sunt egali in fata legii si autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari".

"In situatia in care insasi titlul legii vorbeste despre caracterul unitar al unei legi, categoriile exceptate asa cum au fost ele

enumerate mai sus constituie de fapt o abatere de la criteriul unitatii. Aceasta abatere constituie in fapt o discriminare, o disproportie intre o categorie de salariati de la bugetul de stat, creand o categorie privilegiata de salariati de la bugetul de stat carora nu li se aplica aceasta lege, beneficiind in continuare de legi speciale", se arata in textul sesizarii.

Constitutia este incalcata

Urmatoarea abatere constitutionala se refera la faptul ca "prin art. 30, alin (7) din legea salarizarii, orele suplimentare nu sunt prevazute pentru anul 2010" se incalca articolul din Constitutie care interzice restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertatii.

In viziunea liberalilor, Constitutia a fost incalcata si prin prevederile art. 3 lit e), art. 30 alin 6, art. 34 alin 4 din Legea salarizarii unice. Astfel, dispozitiilor art. 34, actele de contestare salariala sunt de competenta instantelor de contencios administrativ.

"Prin eliminarea cumulului de functii practic este limitat si incalcat dreptul constitutional al oricarei persoane la munca, drept ce nu poate fi ingradit de stat. Dreptul la munca este un drept fundamental, de natura patrimoniala recunoscut de Constitutie ca si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului care nu poate fi ingradit in mod arbitrar de catre Stat.

Or, prin interzicerea cumulului de functii practic dreptul la munca este grav incalcat, prin legea criticata fiind interzis unei persoane sa munceasca cu cumul de functii", se prevede la punctul al saselea.

Nu in ultimul rand, liberalii sustin ca este pentru prima data dupa

1990 cand unor bugetari le scad, practic, veniturile nete castigate pana

in prezent.

"Daca pana acum cetatenii se confruntau cu eventualele intarzieri de crestere ale salariilor si veniturilor, incepand cu luna

ianuarie banii primiti vor fi mult mai putini", se subliniaza la ultimul punct.

Dragoș Pîslaru, co-președinte REPER, despre schimbarea lui Cîrstoiu cu Firea și Burduja: "Mafia patronată de comasaţi şi-a arătat faţa"

Copreşedintele partidului REPER, Dragoş Pîslaru, a declarat că, prin retragerea candidaturii medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei de către coaliţie, „mafia patronată de...

Ciucă: Sebastian Burduja va convinge "un segment de electoral nehotărât" în cursa pentru Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, marţi, 23 aprilie, că Sebastian Burduja, candidatul liberal pentru Primăria Capitalei, este opţiunea care dă speranţe celor care nu s-au...