Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a vorbit la finalul lunii octombrie despre vizita sa recentă la Paris, care a inclus și o discuție cu reprezentanți ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Potrivit ministrului, termenul țintă pentru aderare este 2026, dar procesul depinde de obținerea avizelor pozitive, România având până acum 6 astfel de avize pozitive dintr-un total de 26 necesare pentru aderare. Analizând declarațiile candidaților la prezidențiale, cel puțin pe hârtie toți cei aflați pe lista favoriților pentru turul doi se declară ferm în favoarea aderării, însă declarațiile care și-au făcut drumul în presă par demagogice și, pe alocuri, chiar contradictorii.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică este cea mai importantă organizație economică globală care oferă bune practici în politici economice, guvernanță publică și corporatistă, și impune reforme esențiale pentru orice candidat care dorește să devină membru. În urma recentei sale vizite, ministrul de Interne a declarat că OCDE „tratează cu G7, G10, G20, ONU, Organizația Mondială de Comerț. Este un club de bune practici, de politici, de guvernanță publică și corporatistă, de politici fiscale, de politici economice, de date și know-how cu privire la modul în care poți să-ți reformezi economia, să ți-o capacitezi și care impune oricărui candidat anumite reforme, dacă vrea să devină membru al acestui club".
Deși în teorie sună bine, aderarea României la OCDE a avut mereu un caracter relativ abstract în ochii publicului neavizat. Față de mult-așteptatele aderări la Uniunea Europeană sau la NATO, care au marcat decisiv politica externă a țării în anii 2000, aderarea la OCDE pare să aibă o problemă de „PR”. Practic, oficialilor pare să le fi fost mai greu să ajungă realmente la public cu avantajele concrete pe care oamenii de rând le pot aștepta de la intrarea României în acest grup de țări „privilegiate”.
Ministrul de Interne a subliniat apartenența României la OCDE oferă avantaje palpabile pentru bunăstarea cetățenilor, subliniind că acestea nu sunt doar politici abstracte, ci măsuri concrete. Potrivit acestuia, aderarea la OCDE deschide calea pentru atragerea de mari investiții străine, inclusiv capital, tehnologie și know-how, iar statele membre trebuie să respecte standarde înalte de transparență, eficiență și integritate în funcțiile publice.
„Apartenența la OCDE aduce o serie de avantaje care, în final, se regăsesc în bunăstarea cetățeanului, deci nu vorbim aici de politici abstracte, ci de politici concrete. De ce? Pentru că intrând în OCDE, intri într-un alt capitol de state atractive pentru mari investiții străine, deci capital, aport de capital, aport de tehnologie, de know-how, intri într-un set de state care trebuie să mențină permanent un standard de politici publice, un standard democratic de transparență, de eficiență și de integritate în funcțiile publice, în politicile publice", a spus Cătălin Predoiu, într-un interviu acordat la întoarcerea în țară de la Paris.
De exemplu, a explicat oficialul, totul se face pe bază de criterii și se elimină tot ce înseamnă voluntarism politic sau de altă natură. Problema integrității în funcții publice, de asemenea, este foarte sever pusă. La fel și în partea de guvernare corporatistă.
Luca Niculescu, coordonatorul național al procesului de aderare la OCDE, secretar de stat în Ministerul de Externe a explicat în numeroase rânduri avantajele OCDE: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică „este, în primul rând, o organizație cu pronunțat profil economic – se află cele mai dezvoltate state din lume, care sunt toate democrații. Există multe state din Europa, dar și din SUA, Japonia, Canada, Australia, Noua Zeelandă, câteva state din America Latină, Coreea de Sud. Este organizația în care se desfășoară 70% din comerțul mondial și 90% din investițiile directe au loc între țările din această organizație, deci vedeți care este forța economică a OCDE. Este și o organizație a țărilor care cred în aceleași principii
Potrivit unor declarații oferite la începutul anului pentru Europa FM acesta a detaliat la rândul său o serie de avantaje concrete pe care România le va avea la aderare: „Vă voi spune câte ceva din discuțiile pe care le-am avut cu colegi din țări care au intrat înaintea noastră. În primul rând, o creștere a investițiilor – ești pe o altă hartă a investițiilor, ești și în atenția crescută a fondurilor de investiții. Creștere a ratingului de țară – ne interesează pentru că atunci când ai un rating de țară mai bun poți să iei dobânzi mai mici. (...) Aduce o administrație mai competentă pentru că OCDE-ul este un organism care se bazează pe dialog, participare, interacțiune între specialiștii de la tine din țară și cei din cele 38 de țări din OCDE. Este foarte mult bazat pe această interacțiune.
Iar până la aderare, trebuie să ajungi la standardele pe care le-a setat OCDE – cele mai înalte din lume – clubul țărilor și democrațiilor cele mai dezvoltate, cu economia cea mai transparentă. Deci, până atunci, va trebui să-ți modernizezi administrația. Mai sunt și alte lucruri care țin mai mult de aspecte tehnice și pe care poate nu le simțim imediat: o circulație a fluxurilor de capital care poate să fie și mai rapidă decât până acum.”
În ceea ce îi privește pe premierul în funcție, Marcel Ciolacu, și pe fostul premier Nicolae Ciucă, în calitate de candidați la alegerile prezidențiale, ambii și-au asumat personal progresele înregistrate de România începând din 2022 privind aderarea la OCDE.
Mai exact, premierul Marcel Ciolacu a afirmat pe 25 septembrie 2024 că ne așteaptă o perioadă intensă până la sfârşitul anului în cadrul procesului de aderare la OCDE și că România a avut o evoluție bună pe care trebuie să o mențină. În cadrul acelei întâlniri a Comitetului Național pentru Aderarea României la OCDE acesta a solicitat instituțiilor cu atribuții să mențină în atenție cele peste 20 de evaluări programate până la finalul anului 2024 în domenii precum protecția consumatorilor, afaceri sociale, comerț, agricultură, investiții, politici digitale, conduita responsabilă în afaceri, educație, politici de reglementare, pescuit, pensii private, sănătate. Membrii Comitetului au făcut și o trecere în revistă a recomandărilor prioritare primite de România în cadrul primei runde de evaluări susținute în unele Comitete OCDE, în domenii precum: mediu, deșeuri, guvernanța publică, guvernanța corporativă, conduita responsabilă în afaceri, pensii private, impozitare.
Acesta nu a întârziat să declare că „de 13 ani, România ciocănea la uşa Schengen şi nu ne auzea nimeni. Guvernul României pe care îl conduc a reuşit să deschidă această uşă. După ani întregi de promisiuni, lucrurile au început să se mişte. Şi vă spun acum, foarte convins şi cu mai multe informaţii decât dvs.: până la sfârşitul anului, vom avea o aderare completă la spaţiul Schengen. În 2026, România va intra şi în OCDE”, a afirmat Marcel Ciolacu.
Acesta a mai susţinut, încă din august, în discursul ţinut la congresul PSD, cu mult înainte de începerea campaniei electorale pentru prezidențiale, că „România nu mai poate fi spectator în propriile sale relaţii externe. România este un stat mare, doar preşedinţii din ultimii 20 de ani au fost mici”.
Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, de asemenea, că eforturile din timpul mandatului său au dat roade și că țara noastră ar putea adera la OCDE în 2026, asumându-și practic, personal, eforturile făcute de echipa de aderare până în prezent. „Mă bucur să văd cum eforturile începute în timpul mandatului meu ca prim-ministru dau roade. România a trecut cu succes cinci evaluări cruciale din partea OCDE, un pas esențial către aderarea în 2026. În timpul guvernării mele, am prioritizat alinierea politicilor naționale la standardele OCDE, lucru care astăzi se dovedește a fi fundamentul progresului nostru”, a declarat acesta într-o postare pe Facebook din 27 august, tot cu mult înainte de începerea oficială a campaniei electorale.
Atât cei doi menționați mai sus, cât și Elena Lasconi, candidată la alegerile prezidențiale din partea USR, și candidatul independent Mircea Geoană menționează în declarațiile din campanie și în planurile propuse pentru țară, susținerea procesului de aderare la OCDE.
În ceea ce îl privește pe George Simion, în programul partidului AUR este stipulat faptul că „AUR susține aderarea României la OECD, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, care reunește statele dezvoltate ale lumii”.
Cu toate acestea, Simion a criticat vehement discuțiile purtate de oficialii în funcție cu Comisia Europeană și planul de reducere a deficitului bugetar și a inflației, care includ măsuri fiscale dure, necesare reducerii deficitelor, în legătură cu care, de altfel, nici candidații Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă nu au intrat în detalii în programele lor electorale în calitate de candidați la Cotroceni.
Astfel, George Simion a solicitat pe 29 octombrie Guvernului să retragă de urgență planul de reformă fiscală înaintat Comisiei Europene. „Deși își pierde legitimitatea în mai puțin de două luni, Marcel Ciolacu insistă să vină cu măsuri care vor influența viitorul românilor în următorii ani, măsuri impuse de Banca Mondială și de Comisia Europeană.
Ne pierdem suveranitatea, ne pierdem independența, nu mai putem decide noi pentru noi, ci va veni Banca Mondială cu două propuneri pe care le va pune celor care vor conduce România și vor fi în Palatul Victoria și Guvernul viitor va trebui să aleagă. Având în vedere că mai este doar o lună până la momentul alegerilor, până când mergem în fața românilor și îi lăsăm pe ei să decidă, cerem Comisiei Europene, cerem și actualei coaliții care, iată, pe probleme importante funcționează extrem de bine și sunt foarte, foarte obedienți, să retragă această propunere înaintată Comisiei Europene. Suntem aici pentru a spune clar, tare, răspicat, că viitoarea guvernare AUR refuză să implementeze acest plan bugetar propus de un guvern ilegitim din punct de vedere al susținerii românilor. Eu, ca președinte, refuz să girez măsuri care duc la pierderea suveranității naționale și care condamnă românii la sărăcie”, a declarat candidatul AUR.
Procesul concret de aderare a României la OCDE a început în ianuarie 2022, când organizația a acceptat oficial deschiderea negocierilor de aderare pentru România. De la acceptarea candidaturii în 2022, România a intrat într-un proces riguros de evaluare și adaptare la standardele OCDE, care implică îndeplinirea celor 26 de avize pozitive menționate anterior. Fiecare etapă presupune analizarea compatibilității politicilor și practicilor României în diverse domenii, iar aderarea efectivă va avea loc după finalizarea acestui proces de conformare și obținerea aprobărilor necesare.
În termeni mai granulari, practic, avizele pozitive necesare pentru aderarea României la OCDE reprezintă aprobări din partea comitetelor specializate ale organizației, fiecare comitet analizând dacă România îndeplinește standardele și bunele practici dintr-un domeniu specific.
Printre „obstacolele” depășite până acum, se pot număra o serie de criterii de concurență, autoritățile demonstrând că România deține un cadru legal care asigură competiția loială între companii, prevenind monopolurile și abuzul de poziție dominantă. Aici intră independența politică a Consiliului Concurenței și libertatea oferită instituției de a investiga și sancționa practicile anticoncurențiale.
Atât cât au fost implementate, România a reușit și să probeze punerea în practică a unor măsuri de sprijin pentru regiunile mai puțin dezvoltate, asigurându-se că investițiile și resursele sunt distribuite astfel încât să reducă disparitățile economice regionale. Totodată, a trebuit să arătăm comisiilor de anchetă ale OCDE că industriile – cu precădere siderurgia și construcțiile navale – respectă normele de mediu și de piață liberă, iar statul nu intervine excesiv cu subvenții care ar putea denatura competiția.
România a fost evaluată pe transparența și eficiența gestionării bugetului de stat. Acesta a fost primul aviz formal primit din partea OCDE, în urma evaluării din cadrul Comitetului Înalților Funcționari pentru Buget, pe 19 decembrie 2023, și se referă la implementarea reformelor necesare pentru alinierea la politicile OCDE în guvernanța bugetară. Au fost analizate patru principii cheie: eficientizarea cheltuielilor, sustenabilitatea politicilor bugetare, transparența și accesibilitatea cheltuielilor publice, precum și supravegherea procesului bugetar cu implicarea cetățenilor, potrivit anunțului oficial făcut de Ministerul de Finanțe la momentul respectiv.
Pe lângă măsurile luate pentru îmbunătățirea accesului la medicamente și reducerea mortalității infantile, factor relevanți în evaluarea politicilor din sănătate, țara noastră a trebuit și să demonstreze faptic că există inițiative de implementare a tehnologiilor digitale în administrația publică, accesul populației la internet de mare viteză și suportul pentru transformarea digitală a economiei.
Pentru a obține restul avizelor, România va trebui să facă ajustări semnificative în diverse domenii:
Pentru fiecare aviz, procesul implică o evaluare aprofundată și un raport final de conformitate. De obicei, echipe de experți din OCDE vin în România pentru a analiza și a face recomandări, iar România trebuie să arate că a implementat recomandările făcute pentru a primi aprobarea finală.
„Suntem deja evaluați de 26 de comitete care ne evaluează la peste 250-260 de instrumente. Deci putem face, până la un punct, o comparație cu aderarea la Uniunea Europeană, avantajul fiind că suntem deja în Uniunea Europeană”, a explicat Lucian Niculescu.