Cândva, participam la o activitate solemnă! Băi de mulțime, strângeri de mână, un râvnit loc în tribuna celor vremelnici sub mantia puterii și zâmbete false în fața camerelor de filmat!
Din spatele meu, un tânăr prieten, aflat la vârsta când aripile sunt pregătite să se înalțe pentru o lume mai bună, mi-a atras atenția: "domnule profesor, când privesc la tribuna asta, văd 160 de ani de pușcărie!"
Flancați de "prieteni nevăzuți", am gândit că sinceritatea nu vă rămâne neauzită, curajul discuției noastre urmând a fi răsplătit fie cu retragerea avizului de acces la informații clasificate, fie cu mutarea activității la punctul de întâlnire a gurilor Dunării, fie cu exmatricularea curajosului student!
Șansă a fost de partea noastră!
Cine să audă atunci, când puterea era însoțită de sunetul de trompetă și de ropote de aplauze?
Timpul a trecut, iar curajul distinsului prieten încă îmi mai suna în minte și în suflet, cu atât mai mult cu cât asistăm, de la an la an, la manifestări care țin să ne aducă aminte: "Ciocul mic! Noi suntem la putere acum!"
Timpul nu ne așteaptă!
Tot mai des auzim cât de aproape este dezintegrarea Rusiei, cât de greu este războiul pentru Ucraina, oameni nevinovați fiind prinși între jocurile de interese pentru resurse și nenumăratele bombe, unele multiplicate mediatic! Dar, din nefericire pentru noi, întârzie să apară preocupările pentru o Românie demnă, care să nu mai fie bătaia de joc a unor țări prinse în "concertul" Kremlinului, precum Austria sau Olanda!
Să fie indiferența deja o trăsătură fixată în profilul psihologic al românilor?
Cu puțin timp în urmă, o distinsă prietenă, un jurnalist redutabil, îmi vorbea despre "schimbarea minților" unor aleși ajunși în funcții și despre "România educată"! Exaltarea momentului acoperea în fumul așteptărilor înțelepciunea populară: "la pomul lăudat să nu te duci niciodată cu sacul"!
Am ascultat, am zâmbit și am îndrăznit să scriu atunci că optimismul mă împiedică să cred că în evidența poveștilor de viață ale noilor aleși, "plopul vă face mere", cu atât mai mult cu cât faptele din ultimii 34 de ani demonstrează că "lupul își schimbă părul, dar năravul ba"!
Tot atunci, întrebam cine se gândește cu adevărat la problemele României și unde mai sunt românii?
Politica înlocuiește jocul de fotbal!
După un președinte suspendat și după multiple lovituri date cu scopul decredibilizării serviciilor de informații, lovituri în parte reușite, după alte mandate de președinte cu vânzări neasumate de păduri către austrieci, de resurse de gaz către americani, de ape către francezi și de pământ românesc către maghiari, arabi și israelieni, ce mai înseamnă o Românie plina de guvernanți și de foști guvernanți care pot fi "invitați" oricând la DNA?
Realitatea socială obligă la aducere aminte!
Televiziunile dezbat subiectele zilei!
Decidenții spun că stăm foarte bine! Economia "duduie"! Armata României este performantă și este pregătită să facă față oricărui atac! Cine își asumă poveștile în fața unor posibile pierderi de vieți omenești?
Cine vrea să înțeleagă că războiul economic, controlat de Moscova bate la ușa cu noi măriri de preturi la toate produsele? Cine vrea să vadă cum își duc viața românii, de pe-o zi pe alta, cu un covrig sau numai cu apa? Cine poate să mai audă durerea unor tineri care își vând sufletul pentru o metadonă?
Împrumuturile să fie răspunsul complicităților plătite scump pentru băieți deștepți sau un semnal de alarmă pentru o țară adormită de frigul din casă?
Ce fac românii?
Minți constructive există!
Domnul Siminel Andrei, unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri din România, poate fi un reper în surmontarea crizei și pentru înțelegerea nevoii de schimbare! De ani buni atrage atenția cu privire la "avalanșa schimbărilor la care trebuie să ne adaptăm din mers!" Cine a auzit însă?!
Atitudinea proactivă, dar și puterea de a afla soluții în condiții de instabilitate îl prezintă pe omul de afaceri ca alternativă pentru viitor și pentru o "Românie normală", chiar dacă preocupările domniei sale nu țin de politică!
Câți decidenți aleși sau numiți au abilitatea să înțeleagă percepția schimbării?
"Criza este o oportunitate de a regândi sistemele economice! Dacă mâine mutăm populația din Germania în România, și pe români îi ducem în Germania, acolo unde sunt autostrăzi, vă întreb: peste 20 de ani unde or să fie mai multe gropi? În Germania, normal. Problema nu stă în drumurile astea, ci în oameni", spunea domnul Siminel Andrei!
Faptele noastre?
Unitatea românilor?
Am fost cu sârbii la Mohacs, însă, i-am lăsat singuri în fața "Marilor Puteri". Am fost cu nemții, dar i-am părăsit în stepele rusești, am fost cu rușii mai bine de 50 de ani din istoria existenței noastre, iar acum suntem cu americanii. Pentru cât timp?
În fapt, întrebarea trebuie adaptată! Ce fac decidenții pentru România?
Am învățat ceva din toate acestea?
Când vom deveni români pentru români?!
Umilință adusă României prin respingerea intrării în Schengen nu este o întâmplare! Așa cum nu este o întâmplare nici atitudinea Ucrainei, dar și a Ungariei față de minoritatea românilor! Dar cine mai are nevoie de români?!
Câți români mai sunt în țară?
Clopotul sună în dungă?
Nu cumva Costică visează, iar Lupii sunt deja paznici la stână?
Rusia nu doarme, așa cum și Ungaria nu a dormit!
Fenomenul este complex!
Viitor?
Dezbaterile analiștilor militari deschid posibile perspective chiar și pentru înțelegerea unui război pe baza imaginilor oferite de un joc de strategie pentru copii!
Principiul bunei vecinătăți, atât de necesar pentru a ne păstra România frumoasă, liberă și independentă, rămâne rătăcit în ecoul istorie!
Manipularea lovește mintea, iar psihologia oferă terapii pentru vindecarea sufletelor!
Ce înseamnă însă un popor atacat de anxietate?
Dar un popor, dacă mai suntem un popor, înconjurat de depresie?
Pronosticurile nu se lasă așteptate!
Încet, încet, la ceas de noapte, autoritatea se stinge! Care autoritate? Miniștrii au dispărut și dispar! Premierii par să cadă ca într-un joc de popice! Cu ce au greșit romanii?
Proiectele au dispărut așa cum au plecat și banii investiți în drumuri și poduri prăbușite!
Ce mai înseamnă România? Firesc, România înseamnă bucuria de a fi acasă, credința în Bunul Dumnezeu și speranță pentru o viață mai bună! Avioanele F16 apară liniștea cerului! Pentru cine?
Putem să dormim în pace?
Lumea se schimbă! Harta Europei se schimbă!
Să fie adevărat că România va mai exista atât cât vor mai exista interesele Marilor puteri legate de Marea Neagră și de exploatarea resurselor?
Cu durere întreb, să fie Constituția României o carte pentru proști?! Nu, în mod sigur că nu, dar România mai este un stat independent? Ce mai înseamnă suveranitate națională?
România trebuie să își păstreze independența și la suveranitatea națională!
Încă din 2014, am întrebat dacă nu cumva interesele noastre naționale sunt diluate de la o zi la alta?
Să însemne viitor produsele second-hand, industria de apărare depășită, speranțele spulberate?
Rusia ne privește, SUA ne seduce, iar românii devin tot mai puțini!
Ce lăsăm în urma noastră?
În condițiile în care promiscuitatea intelectuală acoperă "bruma de conștiința națională" (dacă această mai există), am sentimentul, din ce în ce mai mult, că interesele României nu mai sunt ale României. Temele au venit și vin de departe, din Cancelarii ce se doresc imperiale!
Ce se mai poate face?!
Fostul ambasador al Israelului la București, Excelența Să David Saranga, amintea că cea mai buna investiție a unui stat este investiția în oamenii sai!
Cine mai vrea însă soluții? Ce șansă mai au tinerii în țară? Cine gândește că tinerii sunt viitorul nostru?
Ce facem să păstrăm românii de bună credință și inteligența românească în țară?
Posibilități sunt, dar numai dacă dispare însă interesul de gașcă sau pentru propriul buzunar, din partea celor cocoțați în copacii puterii!
Din păcate, continuăm să trăim într-o lume a surzilor și prin faptele ce nu se vor văzute, parcă și într-o țară a orbilor!
Se fură ca-n codru, de la fier vechi și cherestea, până la inteligență românească!
Strigăm că Austria ne-a furat pădurile, că străinii ne-au furat resursele, uitând însă că banii nu au miros pentru băieții deștepți aflați la butoane!
Pământul românesc este de vânzare, industria a ajuns "obiect pentru arheologie", sănătatea este în colaps, iar educația se sufoca sub ploaia prostiei și nepăsării!
În condițiile în care în spitalele din țară încă se mai moare, oamenii murind cu zile, fapt amintit și de domnul Mircea Geoana, adjunctul Secretarului general NATO, diploma de medic a ajuns, așa cum am mai amintit, pașaport pentru Europa.
Întâmplător să fie oare că potentații zilelor noastre își caută sănătatea dincolo de frontierele țării, în timp ce oamenii simpli își alină suferințele, după posibilități, prin spitale de medici și aprovizionate de pacienți cu medicamente de la farmaciile private aflate la poarta spitalului?
Cine mai vrea să vadă? Cine mai vrea să audă?
Încrederea în sistemul de sănătate este o problemă socială cu grave implicații asupra viitorului nostru, așa cum educația, apărarea națională și jefuirea pădurilor ar trebui să însemne prioritate pentru strategia de securitate națională!
Privesc spre viitor și îmi doresc să rămânem optimiști! Am trecut de Covid-19 și astăzi plătim dobândă împrumuturilor făcute pentru faimoasele izolete rătăcite prin depozite, dar plătite cu 18.000 euro bucata!
Normalitatea?
Bombardierele străine cu misiuni secrete, declarații belicoase printre litrii de palincă sau de votcă, impotențe diplomatice cosmetizate printr-un limbaj de lemn, în condițiile în care românii de pretutindeni sunt loviți în mod nedrept și catalogați "sclavii Europei", dubioase ezitări în a ne demonstra statutul de Românie neumilită? Drumul nostru este lung până la țărmul speranței pentru reconstrucția unei Românii ca o țară demnă și frumoasă!
Cine se mai gândește la români?
Cine mai are nevoie de o Românie puternică, când comisionul umple buzunarul?
Opoziția? Puterea?
Încerc să înțeleg jocul de putere dincolo de declarații, însă acest lucru îmi este aproape imposibil. Jucătorii sunt oameni puternici, interesele sunt uriașe și totuși nu cred că se dorește ca România să-și piardă dreptul la identitate!
Interesele "Marilor Puteri" sunt evidente! Dar care sunt interesele românilor sau ale celor care ne conduc?
Anul 2022 a fost un an cu majorări de prețuri și cu mult fum aruncat pentru ziua de mâine!
Ce înseamnă anul 2023?
Dar anul 2024? Plecarea stăpânilor și bucuria "nebunilor" sau repetarea unor fapte devenite realitate: "pleacă ai noștri, vin ai noștri?"
Să însemne viitorul nostru emigrarea românilor în Congo sau să așteptam ziua de mâine, care vă fi mai bună, cum amintește distinsul părinte Necula?
România încotro?
Radu Nicolae este profesor universitar dr. in cadrul Universitatii "Spiru Haret" din Bucuresti. Din anul 2018, in calitate de profesor asociat, a predat cursuri de Ledership, Laborator de specialitate - Servicii de informatii si Psihopatologie militara in cadrul Universitatii Bucuresti.
Din anul 2015, Nicolae Radu este abilitat conducator de doctorat pentru Informatii si securitate nationala in cadrul Universitatii Nationale de Aparare "Carol I".
In prezent, Nicolae Radu are preocupari operationale in spatiul intelligence, de prevenire si combatere a terorismului, dar si in zona psihologiei aplicate pentru personalul destinat misiunilor speciale tip Sayeret Matkal din cadrul Israel Elite Special Forces Unit si General Staff Reconnaissance Unit 269.
Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.