Ambasadorul Frantei, despre rromi, Schengen si Brancusi Interviu

Ambasadorul Frantei la Bucuresti, Philippe Gustin, a vorbit, intr-un interviu acordat Ziare.com, despre problema rromilor, intrarea Romaniei in Schengen si repatrierea ramasitelor lui Constantin Brancusi.

Aflat la a doua sarbatorire a Zilei Nationale a Frantei in Romania, diplomatul apreciaza deschiderea romanilor spre tara sa natala si explica de ce invata sa vorbeasca limba romana.

Anul acesta, sarbatoarea tuturor francezilor este organizata la reprezentanta diplomatica de la Bucuresti, pe 12 iulie, in onoarea vizitei premierului francez, Jean Marc Ayrault, la Bucuresti, si in prezenta acestuia si a altor 4.000 de oaspeti.

Vizita la nivel inalt este un bun prilej de reconfirmare a bunelor relatii franco-romane, apreciaza ambasadorul, care a aratat ca foaia de parcurs semnata cu Bucurestiul in urma cu cateva luni in domeniul cooperarii bilaterale are o dinamica incurajatoare.

Sarbatoriti Ziua Frantei pentru a doua oara in Romania in calitate de ambasador. Cum simte un francez ziua nationala in Romania?

Pentru mine, anul trecut a fost o mare descoperire. Toata lumea imi spusese, dar am putut constata singur, ca 14 iulie este aproape ca si Ziua Nationala in Romania, este un interes pentru ca primim aici aproape 4.000 de persoane, este o fervoare, si imi amintesc cu emotie toti acesti prieteni, romani, francezi, straini, dar in special romani, care cantau Marseilleza. Deci este intr-adevar foarte emotionant.

Vizita premierului Jean Marc Ayrault este, probabil, cel mai important eveniment al mandatului dvs. si al politicii externe romanesti in 2013. Care sunt beneficiile acestei vizite, de ambele parti?

Este adevarat ca este un eveniment extrem de important, nu am mai avut un premier francez in vizita in Romania de mai bine de sase ani.

Ceea ce este important in aceasta vizita este in primul rand simbolistica. Este prima data in istoria acestei resedinte cand un prim-ministru este prezent pentru a sarbatori Ziua Nationala a Frantei, 14 iulie. Deci cred ca prin acest simbol se demonstreaza si forta relatiilor franco-romane.

Avem si lucruri de facut in timpul acestei vizite, vom inaugura noul sediu al liceului francez din Bucuresti, este un proiect in lucru de mai bine de zece ani, pentru care autoritatile romane au contribuit masiv. In plus, vom avea discutii intre cei doi prim-ministri, pe temele din foaia de parcurs a parteneriatului strategic, despre chestiuni economice, culturale, sunt multe motive pentru aceasta intalnire.

Cum caracterizati relatiile dintre cele doua guverne, avand in vedere orientarea socialista a ambelor si faptul ca nu cu mult timp inainte relatiile franco-romane erau mai degraba reci?

Cred ca proximitatea familiilor politice poate ajuta, dar nu a fost mereu asa, in relatiile franco-romane dar si in relatiile franco-germane, spre exemplu. Nu este neaparat nevoie ca, pentru ca ai doua guverne socialiste, doua guverne de dreapta, cele doua sa se inteleaga. Exista si o alchimie care se formeaza intre oameni.

Dar este importanta relansarea relatiilor dintre cele doua tari, caracterizata de semnarea foii de parcurs; de la acest moment, in cele trei-patru luni ce au trecut, am avut zece vizite, schimburi, de ministri francezi in Romania si romani in Franta, lucru care nu s-a mai intamplat de ani buni, deci cred ca este intr-adevar un mesaj care trebuie retinut, aceasta este o relatie care reporneste de pe baze bune.

La cateva luni de la extinderea parteneriatului romano-francez, cum decurg obiectivele propuse?

Am rescris aceasta foaie de parcurs pentru a o face mai operationala, pentru a ne obliga colectiv, atat pe francezi cat si romani, sa avem contacte regulate. Sub egida Ministerului de Externe avem intalniri regulate pentru a vedea in cazul fiecarui dosar ce avanseaza, ce nu, ce blocheaza, ce nu, pentru a avea un bilant la sase luni.

Avem deja progrese semnificative, liceul francez, programul ELI de la Magurele, avem CRFRA, Centrul Cultural de Studii Avansate in Stiinte Sociale, am avansat, nu as vrea sa divulg inca, in dosarul economic, unele lucruri s-au deblocat, functioneaza bine, ne putem bucura ca aceasta foaie de parcurs traieste.

Guvernul Ponta a initiat cateva privatizari importante in ultima perioada. De ce nu au participat investitorii francezi?

Cred ca este o chestiune de oportunitate si de sector. Cand vorbim despre recentele privatizari, ma gandesc in special la CFR Marfa, am asistat la o chestiune foarte nationalizata, este o companie publica, ce are inca o puternica presiune din partea statului, nu avem in acest domeniu interesul investitorilor francezi.

In contextul asemanarii regizorului Cristian Mungiu cu un cersetor intr-o emisiune televizata, ati afirmat ca rolul dvs. este de a lucra pentru a imbunatati imaginea Romaniei in Franta. Cum sunt vazuti acum romanii si Romania in Franta?

Din nefericire, aceasta imagine a fost, cateodata, modelata si cu siguranta concentrata in special pe ceea ce nu functioneaza. Obiectivul nostru, si am si eu un rol de jucat, dar fiecare francez care vine in Romania si fiecare roman care merge in Franta are un rol de jucat, este de a face mai bine cunoscuta aceasta tara in Franta si de a face Franta mai cunoscuta aici.

Fiecare vizitator pe care il am in Romania pleaca in Franta devenind ambasador al acestei tari, acesta este obiectivul nostru, o mai buna cunoastere reciproca a celor doua tari, de cat mai multi oameni, pentru a schimba imaginea, care poate fi incompleta, a Romaniei in Franta.

In ce stadiu este politica de repatriere a rromilor?

Am lucrat foarte mult la acest dosar extrem de complicat, pentru care nu exista o solutie miraculoasa, care trebuie abordat prin mai multe paliere, nu exista o solutie ideala. Lucram pe un plan politienesc, judiciar, pentru ca este nevoie sa punem capat motivelor care ii obliga pe oameni sa cerseasca, sa fure, sa se prostitueze. Aceasta este o colaborare exceptionala intre cele doua tari ale noastre, pentru a desfiinta retelele si capii retelelor.

Un alt palier este cel social, care trebuie sa priveasca politicile de integrare aici in Romania, pentru ca acesti oameni sa poata trai corect si sa ramana aici. Apoi, pentru cei care o doresc, si este vorba despre o minoritate, sa se poata integra in tarile europene unde se gasesc, cu conditiile de a respecta legile tarii.

Aceasta abordare echilibrata a noastra, impreuna cu guvernul roman, de cateva luni, va avea nevoie de timp, nu va exista un raspuns imediat, dar cred ca am ajuns in punctul in care putem dezbate aceasta chestiune fara patima si putem aduce solutii inteligente impreuna.

Cand credeti ca ar putea avea loc intrarea Romaniei in zona Schengen? Mai este posibila aderarea in doua etape?

Calendarul este foarte clar, urmatoarea sedinta are loc in decembrie, acolo Franta nu decide singura, impreuna cu celelate tari se va analiza situatia si sper ca se va gasi o solutie cu aranjamentele propuse si ma gandesc in special la cooperarea aeriana, vor trebui sa fie favorizate schimburile intre Franta si Romania, oameni de afaceri, turisti etc.

Cum comentati propunerile unor politicieni romani de a se renunta la MCV? Ati constatat derapaje in justitie in ultima perioada?

Cred ca in primul rand nimeni nu intelege C-ul din MCV - acesta nu este Control, ci Cooperare. Deci e nevoie de o abordare la nivelul UE multilaterala si bilaterala in termenii cooperarii judiciare, asa cum avem cu Romania.

Personal, acum nu ma exprim ca ambasador, dar cred ca acest sistem judiciar evolueaza in toate tarile, pentru ca infractionalitatea evolueaza, deci avem interesul sa avem un sistem de cooperare pentru a ne adapta legislatia in functie de diferitele evenimente.

Un MCV generalizat intre tarile UE, pentru a avea o armonizare a legislatiile noastre, in special in lupta impotriva delincventei, pentru ca avem un teritoriu deschis. Eu sunt pentru un mecanism care poate sa permita sa avem aceasta cooperare intre cele doua tari, Franta si Romania.

Ce sanse sunt ca Franta sa returneze ramasitele lui Constantin Brancusi?

Este o problema de drept. Nu depinde de Franta repatrierea, indiferent despre cine este vorba. Brancusi era in primul rand francez. In al doilea rand, si-a exprimat dorinta de a fi ingropat in Franta, nu in Romania. Daca este vorba sa-i schimbam dorinta, executorul sau testamentar trebuie sa ia aceasta decizie. Daca acesta accepta ca ramasitele lui Brancusi sa fie repatriate in Romania, abia atunci si numai atunci, administrativ, exista o procedura a statului. Dar statul francez nu poate decide singur soarta lui Brancusi.

Sincer, cred ca este o problema clara de drept civil, care trebuie explicata si care depinde de instructiunile testamentare si de executorul testamentar al lui Brancusi.

Daca imi pot permite, cred ca aura lui Brancusi, faptul ca este un sculptor cunoscut in intreaga lume, il face mai degraba un cetatean al lumii. Majoritatea francezilor nu stiu de Brancusi si originea sa romana, stiu ca Brancusi e un italian care a locuit in Franta, deci nu e nationalism in raport cu aceasta problema.

Cum credeti ca poata fi concurat avantul limbii si culturii engleze intr-o tara ce se defineste ca fiind francofona?

Eu sunt un pic lingvist, romanii au aceasta sansa unica de a avea o limba cu un spectru lingvistic foarte deschis, care le permite sa invete usor limbi straine si sa fie foarte dotati la asta. Deci intr-o tara unde este o traditie multiculturala, aveti multe limbi vorbite aici, eu sunt favorabil plurilingvismului.

Din nefericire, asta nu ne face mai inteligenti, dar nu ne face nici mai prosti. Si cu cat invatam mai multe, cu cat le invatam mai repede, cu atat le stapanim mai bine.

Azi, spre deosebire de acum 20-30 de ani, cand franceza avea aproape un monopol aici, exista concurenta limbii engleze, dar cred ca in mintea si inimile romanilor exista un loc si pentru alte limbi si sper ca exista si un loc privilegiat pentru franceza, pentru ca avem o apropiere lingvistica si istorica.

Si eu am invatat romana, din pacate nu vorbesc foarte bine, dar incerc sa vorbesc romaneste pentru ca este foarte important.

Orban acuză Biroul Electoral Central că favorizează alianța PSD-PNL: ”Le-a dat voie să desfacă alianţa împotriva firii”

Liderul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a acuzat joi, 25 aprilie, Biroul Electoral Central că ar fi modificat „în mod ilegal” o hotărâre de guvern şi că instituţia ar fi...

Liderul USR, după trimiterea în judecată a lui Clotilde Armand: ”Sunt nişte dosare fake, hărţuieli politice”

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, a reacţionat după Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, a fost trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 şi a afirmat că...