Exclusiv Ambasadorul Frantei, despre Colectiv, Daesh si colaborarea cu Rusia Interviu video

Romania plateste intarzierea investitiilor in sectorul public, in calitatea administratiei, iar marea provocare a Guvernului Ciolos este sa construiasca o administratie competenta, sa reconstruiasca statul acolo unde sunt deficiente.

Dar nu poti face reforma administratiei cu o bagheta magica in 6 luni, procesul e indelungat, spune ambasadorul Frantei la Bucuresti, Francois Saint-Paul.

Intr-un interviu acordat in exclusivitate Ziare.com, ambasadorul Frantei la Bucuresti a aratat ca "Ciolos este animat de dorinta reala de reforma si dorim sa il ajutam cat de mult putem. (...) De cand am venit in Romania, nu am incetat sa subliniez nevoia de reformare a administratiei. Mereu mi s-a raspuns: da, aveti dreptate! Acum mi se spune: aveti dreptate si vom face ceva in aceasta privinta!"

Francois Saint-Paul considera ca protestele care au dus la caderea Guvernului Ponta au fost "un semn de maturitate si vitalitate a societatii civile".

Ambasadorul Frantei a comentat si situatia creata de atentatele de la Paris: "Scopul Daesh este exact un alt razboi al religiilor. (...) Trebuie sa dam raspunsuri in multe domenii. Dar fondul chestiunii este ca, daca nu existau coordonatorii externi, nu existau atentatele. Deci urgenta e Daesh, cei care pregatesc, antreneaza si dau ordinele."

Franta a inceput anul indoliata, il sfarseste la fel. De ce sunteti dvs in mod special o tinta in Europa?

Va multumesc pentru aceasta intrebare. Am fost impresionati de toate mesajele de solidaritate cu Franta, venite din toata lumea si, in special, din partea Romaniei. A existat un sentiment de solidaritate, de sustinere, de compasiune foarte puternic, atat din partea autoritatilor romane, cat si din partea populatiei.

Franta a fost tinta acestor atacuri si, dupa cum spunea presedintele Hollande, suntem in razboi, dar atacurile au vizat in egala masura anumite valori comune europene: dorinta de a convietui intr-o societate pasnica, spiritul de toleranta si deschidere. De aceea, atacurile au vizat mai mult decat teritoriul francez.

Franta a fost lovita de cetateni europeni, chiar cetateni francezi. Avem aici o dovada a esecului politicii de integrare, cu atat mai ingrijorator in conditiile fenomenului refugiatilor?

Anchetele sunt in derulare. Vedem ca avem de-a face, pe de-o parte, cu teroristi cetateni francezi, pe de alta parte, cu aceia care le-au dat ordine din strainatate. Asadar, noi trebuie sa vizam fenomenul in ansamblu, atat teroristii, cat si coordonatorii lor din exterior, pe care ii cunoastem. Daesh este tinta noastra si trebuie sa luam masuri pentru a o elimina.

Politica multiculturala in Europa nu este intr-un moment de impas?

Toate aceste subiecte sunt discutate de sefii de stat reuniti in Consiliul European, de ministrii din Consiliul de aparare sau Consiliul JAI. Trebuie sa dam raspunsuri in multe domenii. Este in discutie modul in care putem imbunatati si intari capacitatea noastra de a convietui. Dar fondul chestiunii este ca, daca nu existau coordonatorii externi, nu existau atentatele. Deci urgenta e Daesh, cei care pregatesc, antreneaza si dau ordinele.

In ce masura ar putea schimba aceste atentate politica in privinta refugiatilor? Noul premier polonez sustine, de exemplu, ca atacurile teroriste din Paris demonstreaza necesitatea de revizuire a acordului UE privind redistribuirea refugiatilor intre tarile membre pe baza unor cote obligatorii.

Atentatele arata ca gestionarea crizei refugiatilor presupune, pe de-o parte, o problematica interna: repartizarea refugiatilor, controlarea lor. Dar si o problematica externa: conflictul care provoaca valurile de refugiati, mai precis razboiul din Siria, care a facut deja atat de multe victime.

Cele doua chestiuni sunt legate si cu atat mai urgenta se dovedeste chestiunea Daesh aflata in spatele acestui razboi si necesitatea distrugerii acestei grupari.

In razboiul cu Daesh Rusia este un aliat al lumii occidentale, al Frantei, in acelasi timp, asistam la o grava criza intre NATO si Rusia, dupa doborarea avionului de vanatoare rusesc de catre armata turca. Cum vedeti coexistenta celor doua planuri?

Presedintele Hollande a fost clar cand a subliniat necesitatea existentei unei coalitii globale. La constructia ei lucram acum si ea implica discutii cu toti partenerii, inclusiv cu Rusia.

A existat intr-adevar acest incident grav, dar in ciuda lui discutiile pentru aceasta coalitie continua. Sa nu uitam ca exista in acest sens si o Rezolutie a Consiliului de Securitate al ONU, votata si de Rusia. Existenta acestei coalitii este o etapa esentiala in lupta impotriva Daesh.

Trauma suferita de poporul francez si de intreaga Europa, asociata la nivelul multor oameni cu islamismul, ar putea genera un puseu extremist in toata Europa si si in special in Franta?

Ati spus ca actele teroriste ar fi asociate cu islamismul. Eu as spune ca ele sunt legate de Daesh, care reprezinta o forma de islamism radical autoproclamat. Intrebarea este: oare religia chiar e implicata in toate aceste fenomene? Mai degraba cred ca avem de-a face cu nebunia unor oameni, dezlantuita in violenta. Unde e religia aici? As face apel la prudenta in folosirea cuvintelor, tocmai pentru ca scopul Daesh este exact un alt razboi al religiilor.

Sunteti, asadar, optimist ca la nivelul oamenilor obisnuiti, traumatizati, diferenta intre islamism si terorism e bine trasata?

Mesajul pe care trebuie sa-l transmitem este vointa noastra de a convietui, de a respecta pluralitatea religiilor care respecta pactul republican, dorinta noastra de a construi un viitor impreuna nu numai in Franta, ci in lumea intreaga, o lume care trebuie sa fie deschisa.

In urma cu cateva luni v-as fi intrebat doar despre sustinerea aderarii Romaniei la spatiul Schengen. Acum va intreb in primul rand cum vedeti viitorul spatiului Schengen?

Presedintele Iohannis a spus deja ca trebuie sa privim chestiunea aderarii Romaniei la Schengen cu calm si retinere si sa o repunem in discutie atunci cand evenimentele o vor permite. Impartasim obiectivul Romaniei de a adera la spatiul Schengen, el ramane valabil.

Presedintele Iohannis vorbea in contextul crizei refugiatilor, context care s-a complicat si pentru Romania si pentru Schengen. Europenii trebuie sa gaseasca raspunsurile potrivite la chestiunea spatiului Schengen. Dorinta de a ne apara libertatile face si ea parte din politica europeana privind spatiul Schengen si trebuie sa dam un raspuns comun.

In chestiunea refugiatilor, Romania s-a plasat in grupul minoritar al celor care au votat impotriva cotelor obligatorii. Ulterior, presedintele Hollande a lansat un avertisment sever care parea sa vizeze si Romania: "Tarile care nu impartasesc valorile noastre, care nu vor sa respecte aceste principii, trebuie sa inceapa sa isi adreseze intrebari despre locurile lor in Uniunea Europeana". A ramas Romania cu un deficit de imagine dupa acest episod?

Romania a refuzat sa voteze cotele pentru ca sunt obligatorii, dar in acelasi timp a spus ca va respecta dreptul european si va primi refugiati in functie de decizia europeana. Iar pregatirile pentru primirea refugiatilor sunt in derulare. Sunt asadar doua aspecte: votul negativ si anuntul respectarii deciziei, insotit de pregatiri.

Nu cred ca Romania este in ochiul ciclonului si cred ca declaratia presedintelui Hollande nu viza in mod direct Romania.

Si as vrea sa revedem contextul de astazi. Toate animozitatile care puteau exista au disparut cand valorile noastre comune sunt in pericol si nevoia de solidaritate multipla. Presedintele Hollande a anuntat in Congresul de la Versailles ca Franta va face apel la solidaritatea europeana in virtutea articolul 42-7 din Tratatul European si avem raspunsuri pozitive de la autoritatile romane.

Si Romania a trecut printr-un moment dificil care a dus chiar la schimbare de guvern. Care este lectura dvs asupra a ceea ce multi comentatori au numit "revolutia Colectiv"?

Franta, Europa au fost atacate de barbarie, Romania a trait o tragedie din care s-a nascut o miscare de protest generalizata, vointa de schimbare si evolutiile politice ulterioare.

Situatia aceasta a aparut la 25 de ani dupa evenimentele din 1989, interpretate de unii ca revolutie, de altii ca lovitura de stat, probabil ca a fost un amestec intre ele. Interesanta la aceasta miscare este dorinta de reforma a celor care au protestat.

Printre ei erau foarte multi tineri chiar sub 25 de ani, dar a fost reprezentata intreaga societate. Am vazut familii cu copii, am vazut bunici. Cred ca a fost un semn de maturitate si vitalitate a societatii civile.

Protestele au generat un nou guvern. Ce asteptari are Franta de la Cabinetul Ciolos?

Franta a fost mereu alaturi de Romania, intre noi exista legaturi istorice. Ne amintim desigur de sustinerea presedintelui Chirac pentru intrarea Romaniei in UE.

Credem ca domnul prim-ministru Ciolos este animat de dorinta reala de reforma si dorim sa il ajutam cat de mult putem. Cu cat Romania evolueaza mai bine, cu cat se dezvolta mai mult, cu atat suntem mai bucurosi. Franta isi doreste o Romanie puternica, dezvoltata, care sa fie considerata o tara mare.

Sunt foarte multumit sa vad ca domnul Ciolos doreste sa atace domenii care au inregistrat intarzieri. De ce Romania are probleme cu absorbtia fondurilor europene, de ce oamenii protesteaza impotriva coruptiei? Romania plateste intarzierea investitiilor in sectorul public.

Care investitii? Investitii intelectuale, in calitatea administratiei. Romania are nevoie de autostrazi, da, dar pentru a le avea trebuie sa aiba si o administratie performanta, iar pentru a o avea trebuie investitii, trebuie reformate procedurile de recrutare, trebuie imbunatatita calitatea personalului.

De cand am venit in Romania, in mai 2014, nu am incetat sa subliniez nevoia de reformare a administratiei. Mereu mi s-a raspuns: da, aveti dreptate! Acum mi se spune: aveti dreptate si vom face ceva in aceasta privinta!

In discursul meu cu ocazia zilei nationale a Frantei de anul acesta, am spus ca, pentru a construi un stat de drept, Justitia nu e suficienta. Clasa politica nu este statul si statul nu e clasa politica. In Romania ca in Franta, in Franta ca in Romania, o administratie care nu atrage si nu pastreaza competenta devine un handicap pentru competitivitatea tarii. Depolitizarea administratiei este o necesitate, va fi greu, dar este indispensabil.

Si sunt foarte fericit sa vad ca domnul Ciolos se refera la chestiuni de fond. L-am auzit si pe dl Dancu referindu-se la imperativul restructurarii administratiei. Un stat functional si o administratie performanta sunt in interesul tuturor partidelor.

Spuneati ca va doriti o Romanie dezvoltata, ceea ce depinde in buna masura de investitiile in economie. Ce proiecte de investitii in economia romaneasca are Franta?

Firmele franceze, grupate in Camera de comert franco-romana, capitalul francez creeaza un numar important de locuri de munca in Romania si genereaza intre 10 si 15% din PIB-ul Romaniei. Cel mai recent proiect la care am participat a fost punerea pietrei de temelie la uzina Airbus de la Brasov, un proiect de 50 de milioane de euro. In aceasta uzina se va produce noul elicopter H 215.

Ce semnal mai bun de incredere puteau sa dea firmele franceze chiar in ziua votului de investitura a noului guvern?

Exista si alte proiecte de investitii, dar e important ca ele sa fie favorizate si revin la chestiunea investitiilor in sectorul public. Sunt necesare investitii in Educatie, Sanatate, in privinta circuitului decizional, e nevoie de transparenta, pentru ca aceste chestiuni franeaza Romania. In trecut au fost facute economii in privinta reformei statului, a resursei umane, dar costurile de acum din cauza intarzierii investitiilor sunt cu mult mai mari decat economiile facute.

Dl Ciolos si guvernul domniei sale au de trecut probe dificile, pentru ca unele lucruri pot fi facute, altele doar incepute. Nu poti face reforma administratiei cu o bagheta magica in 6 luni. Procesul e indelungat.

Cum vedeti lupta anticoruptie din Romania? O companie franceaza, ma refer la Apa Nova, are acum probleme majore cu DNA.

Sustinem lupta anticoruptie fara rezerve, sustinem total actiunea procurorilor, a dnei Kovesi, impotriva coruptiei. Firma Apa Nova trebuie sa coopereze pe deplin cu Justitia si am indemnat-o sa faca acest lucru. Exista o ancheta in curs si prezumtia de nevinovatie functioneza. Nu poate exista o dubla masura, pe de-o parte, sa sustii anticoruptia, dar in cazuri particulare sa ai alta opinie.

Deschizand ziarele vedem ca sunt prea multe cazuri de coruptie, ceea ce ne aduce la aceeasi problema de fond, adica nevoia de a avea o administratie competenta, de a construi statul acolo unde sunt deficiente. Aceasta este adevarata provocare si cred ca noul guvern va actiona in aceasta directie.

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...

Cei mai influenți zece europarlamentari români. Cu cât sunt plătiți și care dintre ei candidează din nou FOTO

După alegerile europarlamentare din 9 iunie, România va avea în continuare treizeci și trei de reprezentanți în plenul Parlamentului European (PE), dar nu toți se remarcă prin activitatea...