Cele mai importante momente politice care au schimbat soarta Romaniei in 2020. "Greii" au iesit din prim-plan

Anul 2020 a fost un an electoral cu doua scrutinuri de alegere, la diferenta de doua luni distanta, cu o campanie electorala atipica, desfasurata in conditie de restrictie si cu multe divergente politice. In plina criza sanitara, Romania a schimbat intr-un an trei prim-ministrii si trei ministrii ai Sanatatii, in timp ce un alt fost ministru al Sanatatii a fost acuzat de DNA pentru fapte de coruptie.

Un nou partid politic a aparut pe scena politica, in timp ce o parte din "greii" politicii au trecut intr-un colt de umbra.

Ziare.com va prezinta retrospectiva anului 2020 in politica si toate schimbarile majore care au influentat soarta romanilor:

PSD a demis Guvernul Orban, apoi l-a pus din nou in functie

In luna ianuarie Guvernul Orban si-a angajat raspunderea in fata Parlamentului pe proiectul legii alegerilor primarilor in doua tururi de scrutin. Ca urmare, PSD a depus motiunea de cenzura intitulata "Guvernul Orban/PNL - privatizarea democratiei romanesti". Motiunea de cenzura initiata de PSD si UDMR a trecut de votul Parlamentului cu sprijinul lui Victor Ponta, cel care cu cateva luni inainte a contribuit la demiterea Guvernului Dancila.

Aceasta a fost cea de-a cincea motiune de cenzura adoptata de Parlamentul Romaniei.

Dupa motiune, presedintele Klaus Iohannis l-a propune din nou pe liderul PNL, Ludovic Orban, pentru functia de prim-ministru.

Guvernul Orban 2 a trecut de votul Parlamentului dupa o procedura inedita. Voturile PSD au fost decisive pentru investirea guvernului, dupa ce multi parlamentari liberali nu au fost prezenti din cauza ca s-au aflat in autoizolare, dupa ce au avut contact cu senatorul Vergil Chitac, confirmat cu coronavirus.

Presedintele Klaus Iohannis anunta ca Romania va intra in stare de urgenta incepand din data de 16 martie

Presedintele Klaus Iohannis a decretat starea de urgenta pe teritoriul Romaniei pe 16 martie, pentru 30 de zile, ulterior ea fiind prelungita, pe 14 aprilie, pentru inca 30 de zile.

Instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei a venit la doar cateva zile dupa ce Organizatia Mondiala a Sanatatii declarase pandemie de coronavirus.

In aceasta perioada au fost emise 12 ordonante militare si s-au dat peste 300.000 de sanctiuni pentru nerespectare acestora. Ulterior, toate amenzile au fost anulate.

Demisia lui Victor Costache

Victor Costache a demisionat din fruntea Ministerului Sanatatii, chiar in ziua in care s-a implinit o luna de la depistarea primului roman depistat cu coronavirus. El a sugerat intr-un interviu pentru Adevarul.ro ca a fost pus sa isi dea demisia de catre premierul Ludovic Orban.

Motivele care au stat la baza schimbarii lui Costache:

- Propunerea lui Costache de a testa intreaga populatie din Bucuresti, in contextul lipsei testerelor pentru COVID-19.

- Absenta echipamentelor de protectie pentru medici si asistente.

- Criza de la Suceava, unde erau peste 100 de cadre medicale contaminate, din totalul de 1.300. Spitalul Judetean, care a inghitit in ultimii ani 50 de milioane de euro, a devenit un focar, care a transmis si in oras virusul. La fata locului, pentru a gasi solutii la criza din Suceava, a fost trimis Nelu Tataru, pe atunci secretarul de stat din Ministerul Sanatatii, cel care de la debutul noului coronavirus in Romania a fost imaginea ministerului.

Ulterior, dupa demisia lui Victor Costache, Nelu Tataru devine noul ministru al Sanatatii.

Scandalul Adrian Streinu-Cercel

In luna aprilie, managerul Institutului de Boli Infectioase "Matei Bals" din Bucuresti, Adrian Streinu-Cercel a fost demis de la sefia comisiei stiintifice din ministerul Sanatatii pentru declaratiile facute si planul pe care l-a propus, de carantinare a varstnicilor.

Un proiect controversat al doctorului Adrian Streinu-Cercel care propune izolarea la domiciliu a persoanelor de peste 65 de ani pentru trei luni de zile si chiar despartirea obligatorie a batranilor de familiile lor a generat multiple reactii negative.

Dupa demitere, Streinu-Cercel a acuzat prezentarea tendentioasa a masurilor pe care le-a propus in proiectul sau cu privire la carantinarea persoanelor varstnice si a spus ca modul in care a fost discutat proiectul sau in spatiul public este "un exemplu clar de fake-news".

Primarul general al Capialei din acea vreme, Gabriela Firea, a criticat decizia Ministrului Sanatatii de a-l inlocui pe medicul Adrian Streinu-Cercel. Ulterior, aceasta l-a impus pe Streinu-Cercel pe listele PSD pentru alegerile parlamentare.

In prezent, Adrian Streinu-Cercel este senator PSD.

A doua motiunea de cenzura

PSD a depus pe 17 august motiunea de cenzura si a fost citita in plenul comun de senatorul PSD Lucian Romascanu pe 20 august. Abia la finalul lunii a fost programat votul, dar nu s-a intalnit cvorumul necesar pentru desfasurarea sedintei in plen, asa ca motiunea de cenzura nu a trecut.

In textul motiunii de cenzura, semnata de 205 senatori si deputati, social-democratii sustin ca reprezentantii Guvernului au incalcat toate regulile impuse cetatenilor in urma pandemiei cu noul coronavirus.

Un capitol al motiunii de cenzura se refera la "chermezele PNL in vreme de pandemie", semnatarii afirmand ca "reprezentantii Guvernului si-au pierdut iremediabil credibilitatea in modul in care au gestionat pandemia".

La motiunea, UDMR a refuzat sa sustina demiterea Guvernului.

PSD a decis excluderea a patru parlamentari care au absentat din Parlament de la motiunea de cenzura. Este vorba de deputatii Catalin Radulescu, Adrian Todor, Dan Ciocan si de senatorul Roxana Paturca.

Senatorul Roxana Paturca a intrat ulterior in grupul parlamentar PNL.

Alegerile locale din 27 septembrie

Potrivit datelor centralizate de BEC, in urma alegerilor locale, la primarii PNL a obtinut un procent de 34,58%, PSD-30,34% si Alianta USR-PLUS - 6,58%. Restul partidelor au obtinut sub 5%.

Daca in ceea ce priveste primariile, PSD a obtinut un rezultat de peste 30%, procentul este considerabil mai mic la Consiliile judetene (inclusiv presedintiile Consiliilor judetene) si la Consiliile locale.

Marii pierzatori ai alegilor au fost "dinozaurii" care au pierdut sefia Consiliilor judetene si primariile. Printre ei se afla baronul local Marian Oprisan, care a pierdut sefia Consiliului Judetean Vrancea dupa 30 de ani. Alte nume sunt Nicolae Robu (Timisoara), Maricel Popa (Iasi), Decebal Fagadau si Felix Stroe (Constanta) si George Scripcaru (Brasov).

Nicusor Dan, noul Primar General

In schimb, cea mai mare schimbare s-a produs in Bucuresti unde PSD a pierdut atat Primaria Generala cat si primariile de Sectoare.

In luna august, liderii Aliantei USR PLUS si PNL au anuntat, in cadrul unei conferinte de presa, ca il sustin pe Nicusor Dan pentru Primaria Generala si vor sustine candidati comuni la primariile de sector. Astfel, presedintii PNL, USR si PLUS - Ludovic Orban, Dan Barna si Dacian Ciolos - au semnat "Angajamentul pentru Noul Bucuresti".

Semnarea angajamentului a venit dupa lungi negocieri, USR-PLUS aratand initial reticienta in a-l sustine pe Nicusor Dan la primarie. Motivul: USR-PLUS ar fi vrut sa mearga cu Vlad Voiculescu drept candidat la Primaria Generala, in schimb sondajele il pozitionau la coada preferintelor electoratului. Nicusor Dan si Vlad Voiculescu au candidat impreuna, fostului ministru al Sanatatii in guvernului Ciolos fiindu-i promis functia de viceprimar.

Animozitatile dintre cei doi si oferta pe care a primit-o Voiculescu de a ocupa un post de ministru in noul Guvern, l-a facut pe acesta sa renunte la planul pentru Bucuresti, cu putin timp inainte de a fi ales viceprimar.

Pe de alta parte, Gabriela Firea, fostul primar General nu a vrut sa accepte initial infrangerea. Aceasta a contestat rezultatul alegerilor si impreuna cu Dan Tudorache, fostul primar al Sectorului 1 care a pierdut in fata lui Clotilde Armand, au sustinut ca alegerile au fost fraudate.

In pledoria celor doi, s-au folosit de o serie de imagini aparute la Antena 3, sustinand ca acestea reprezinta dovada fraudei. Mai mult de atat, Oana Lovin si Codruta Cerva, agitatoare PSD-iste, au organizat o serie de proteste la Biroul electoral al Sectorului 1. Protestele nu au avut niciun ecou, iar fraudarea alegerilor locale nu a fost demonstrata.

Nasterea Partidului Ecologist

Dupa pierderea alegerilor locale de catre PSD, o parte din "politicienii-problema" au fost trecuti in plan secund pentru a simula reformarea partidului. Astfel, Partidul Ecologist Roman, un partid-breloc care a gravitat in jurul PSD in ultimii ani, a avut pe listele sale pentru alegerile parlamentare mai multi apropiati ai lui Liviu Dragnea sau nume din vechea garda a PSD.

Printre cei care au lucrat la noul proiect se numara fostul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, Serban Nicolae, Catalin Radulescu si Liviu Plesoianu. Partidul Ecologist l-a mai adus si pe Bogdan Stanoevici, fostul director al Circului si pe artistii Marcel Pavel si Sandra Lados.

Tentativa lor de a ajunge in Parlament a esuat pentru ca PER nu a reusit sa treaca pragul electoral.

Dosarul lui Nicolae Banicioiu

Intre timp, in luna octombrie, Parlamentul decide sa-i ridice imunitatea fostului ministru al Sanatatii in Guvernul Ponta. Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a anuntat in data de 30 octombrie, ca i-a fost adusa la cunostinta lui Nicolae Banicioiu calitatea de suspect in dosarul in care acesta este cercetat pentru infractiunile de trafic de influenta si luare de mita in forma continuata.

Alegerile parlamentare din 6 decembrie

Pierzatorii alegerilor parlamentare au fost PMP, Pro Romania si ALDE care nu au strans suficiente voturi pentru a depasi pragul electoral. Victor Ponta si Calin Popescu Tariceanu s-au aratat dezamagiti de rezultat si si-au anuntat retragerea temporara de pe scena politica.

Surpriza alegerilor a fost aparitia unui nou partid parlamentar: AUR, formatiunea politica condusa de George Simion.

Numarul total al voturilor valabil exprimate este de 5.901.915, prezenta la vot fiind de 33.24% din numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente.

PSD a obtinut 28,9% din voturi, PNL - 25%; USR PLUS - 15% si AUR 9%.

Demisia prim-ministrului si instalarea unui guvern interimar

Ludovic Orban si-a anuntat demisia din functia guvernului in seara zilei de luni, 7 decembrie, ca urmare a rezultatelor obtinute la alegerile parlamentare. Presedintele Klaus Iohannis l-a numit ca premier interimar pe generalul Nicolae Ciuca, pe atunci ministrul Apararii. Nicolae Ciuca a condus circa doua saptamani un guvern interimar cu competente reduse.

Desi a zis la momentul demisiei ca vrea sa demonstreze "ca nu se cramponeaza de nicio functie", in cadrul negocierilor cu USR-PLUS si UDMR pentru formarea unei majoritati parlamentare, Orban a cerut fie sa ocupe functia de presedinte al Camerei Deputatilor, fie sa fie din nou propus premier.

Ascensiunea AUR si gafele din Parlament

In timp ce PNL, USR-PLUS si UDMR negociau formarea unui guvern, alesii AUR faceau scandal in Parlament. Cu personaje controversate pe liste, parlamentarii AUR inca din prima zi de mandat au sfidat regulile din Casa Poporului. Au refuzat sa poarte masca, au inchis sedinta de plen pe motiv ca sunt obositi, George Simion a tinut un discurs de la prezidiu in care i-a indemnat pe romani sa nu isi mai plateasca taxele si impozitele si au refuzat orice negociere politica cu celelalte partide.

Negocieri pentru noul guvern

Dupa lungi si acide negocieri, cele trei partide politice au semnat un acord de guvernare. Astfel, in Ajunul Craciunului, pe data de 24 decembrie, Guvernul Citu si-a depus juramantul de investitura, un guvern care are in componenta sa o singura femeie.

Procedura de investire a noului guvern a fost facuta in graba, pentru a fi finalizata inainte de inceperea campaniei nationale de vaccinare.

Prima reacție a lui Cătălin Cîrstoiu după ce PNL și PSD au decis retragerea sa din cursa pentru Primăria București: ”Am fost supus unor atacuri”

Cătălin Cîrstoiu a avut marţi, 23 aprilie, pe rețelele sociale, prima reacţie după ce PSD şi PNL au renunţat la candidatura sa la Primăria Capitalei, precizând că nu a luat decizia de...

Scandal în Parlament. Ședința pentru candidații la Consiliul Concurenței, suspendată din lipsă de cvorum

Şedinţa plenului reunit al Parlamentului a fost suspendată luni, 22 aprilie, înainte de votul asupra candidaţilor propuşi pentru Consiliul Concurenţei, din lipsa cvorumului, după ce...