Parlamentarii pregatesc o super-imunitate a avocatilor - Guvernul si DNA critica modificarile

Miercuri, 04 Mai 2016, ora 19:03
7737 citiri
Parlamentarii pregatesc o super-imunitate a avocatilor - Guvernul si DNA critica modificarile

Parlamentarii vor sa schimbe legea avocaturii astfel incat avocatii sa nu poata fi perchezitionati, sa nu mai aiba obligatia de a denunta infractiunile si sa nu mai fie asimilati functionarilor publici, prin urmare sa nu li se mai aplice legislatia anticoruptie.

Comisia Juridica din Camera Deputatilor a adoptat, miercuri, un proiect de lege de modificare a legii avocaturii, care a trecut deja de Senat. Modificarile aduse legii avocaturii au fost adoptate in unanimitate, a declarat vicepresedintele Comisiei juridice, deputatul PNL Ioan Cupsa.

"Am adoptat raportul privitor la proiectul de initiativa legislativa cu nr. 555/2015, ceea ce inseamna o modificare substantiala la legea avocaturii. Legea avocaturii in forma pe care noi, astazi, am adoptat-o tine cont atat de interesele celor care fac parte din aceasta profesie a avocatilor, de interesele justitiabililor, cei care beneficiaza de interesele avocatilor, asa cum tine cont si de interesul general", a afirmat liberalul Ioan Cupsa, avocat membru al Baroului Bihor, adaugand ca, personal, considera ca legea este una echilibrata.

El a precizat ca deputatii au adoptat in mare parte amendamentele Senatului, criticate de catre Guvern si institutiile cu atributii in domeniul justitiei, printre care DNA si CSM, pe motiv ca ar duce la o forma de imunitate pentru avocati si la un "statut de impunitate fara echivalent".

"In buna masura au ramas acele modificari de la Senat, unele insa au fost la randul lor modificate astazi sau in cursul dezbaterilor anterioare. Sigur, fiecare poate critica acest text legislativ. Dupa ce vom aplica in practica acest text vom sti daca am gresit sau nu. Votul a fost in unanimitate. Nu au existat dispute nici intre grupurile parlamentare", a subliniat liberalul.

El a negat faptul ca legea in forma actuala ar conferi o imunitate speciala avocatilor.

"Nu, nici pe departe. Este doar o tratare normala atat a profesiei, cat si a raporturilor specifice dintre avocat si clientul pe care il apara si era firesc sa intervenim in acest fel. (...) Se asigura noi garantii in ceea ce priveste secretul informatiilor care sunt schimbate, care ajung la cunostinta aparatorului, prin prisma contractului pe care il are si prin prisma reprezentarii pe care o face", a argumentat Cupsa, afirmand ca modificarile aduse legii avocatilor sunt numeroase si "practic intreaga lege este reasezata", inclusiv sanctiunile cu care vor fi tratate incalcarile privitoare la obligatiile pe care le au avocatii.

El a sustinut ca se vor putea ridica in continuare inscrisurile pentru infractiuni grave.

"Se vor putea ridica in continuare pentru infractiunile grave inscrisurile. In continuare se vor putea folosi acele inregistrari, dar precizez, pentru infractiunile cu adevarat grave.

Coruptia este o infractiune cu adevarat grava, dar nu vorbim despre infractiuni de coruptie care se savarsesc de catre avocati, este imposibil, in legatura cu clientul pe care il reprezinta este vorba despre acele informatii pe care le obtine avocatul ca urmare a exercitarii profesiei sale, de care are absolut nevoie pentru a-l putea apara in conditiile legii pe clientul sau si pentru care era nevoie de confidentialitate", a explicat deputatul PNL.

Astfel, potrivit noii forme a articolul 35, "decanul baroului local sau reprezentantul acestuia participa in mod obligatoriu la efectuarea perchezitiei desfasurate la sediul profesional al avocatului.

Sunt exceptate de la masura ridicarii de inscrisuri si de la masura confiscarii: inscrisurile care contin comunicari intre avocat si clientul sau; inscrisurile care contin consemnari efectuate de catre avocat cu privire la aspecte referitoare la apararea unui client; inscrisurile, suporturile de sunet, imagine si date incredintate de catre un client al sau in vederea exercitarii apararii.

Exceptarile prevazute la alin. (12) nu se aplica in situatia in care din probe rezulta suspiciunea rezonabila ca avocatul a comis infractiuni in exercitarea activitatilor specifice profesiei".

"Raportul dintre avocat si persoana pe care o asista sau o reprezinta nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decat daca exista date ca avocatul savarseste ori pregateste savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute in art.139 alin. (2) C.pr.pen.

Daca pe parcursul sau dupa executarea masurii rezulta ca activitatile de supraveghere tehnica au vizat si raporturile dintre avocat si suspectul ori inculpatul pe care acesta il apara, probele obtinute nu pot fi folosite in cadrul niciunui proces penal, urmand a fi distruse, de indata, de catre procuror. Judecatorul care a

dispus masura este informat, de indata, de catre procuror. Judecatorul dispune informarea, de indata, a avocatului", arata versiunea discutata de Comisia juridica din Camera Deputatilor.

Prevederi criticate de Guvern si DNA

Aceste prevederi au fost criticate de Guvern si DNA pe motiv ca se creeaza o forma de imunitate pentru avocati si se asigura "un statut de impunitate fara echivalent pentru orice alta profesie".

"Sunt prevazute aspecte de procedura noi, care consideram ca sunt de natura sa zadarniceasca aflarea adevarului din obligatia de instintare de indata a avocatului asupra faptului ca a aparut intr-o interceptare", a comentat reprezentanul Guvernului, secretarul de stat din Ministerul Justitiei Gabriela Scutea, cu privire la regimul interceptarilor instituit de noul text de lege.

In vreme ce Cupsa a afirmat ca Ministerul Justitiei a avut amendamente care tin mai degraba de tehnica, mare parte dintre ele nefiind asumate de membrii Comisiei, reprezentantul Ministerului Justitiei a sustinut ca alesii au preluat doar amendamentele care tin de tehnica legislativa si nu si-au asumat modificarile de substanta.

"Ministerul Justitiei a avut amendamente, unele dintre ele au fost insusite de catre noi, este adevarat ca o buna parte dintre acele amendamente nu au fost preluate si nu se vor regasi in proiectul care va fi supus votului in plen saptamana viitoare sau peste doua saptamani. Au fost precizari mai degraba de tehnica decat de continut cele care nu au fost preluate", a explicat Cupsa.

"Dintre observatiile Guvernului doar cateva au fost preluate, de natura pur tehnica si care nu vizau prevederi in legatura cu legislatia penala. Obiectivul Guvernului nu a fost sa se introduca in lege, ci ca anumite prevederi care nu asigurau echilibrul necesar pentru ocrotirea interesului general al societatii sa fie eliminate din text", a spus, pe de alta parte, Scutea.

Deputatul liberal a precizat ca dezbaterile cele mai aprinse au vizat articolul legat de nedenuntarea unor fapte pe care avocatul le afla in legatura cu exercitarea mandatului sau.

"In dezbaterea de astazi, singurul lucru cu care am fost intr-adevar in dezacord a fost cel privitor la angajarea raspunderii avocatului in legatura cu nedenuntarea unor fapte pe care le afla in legatura cu exercitarea mandarului sau de avocat. Acolo, pozitia noastra este clara, in masura in care avocatul afla anumite informatii despre savarsirea unei fapte in exercitarea profesiei sale, cred eu ca ar trebui sa fie protejat pentru nedenuntare, asa este firesc. Altfel, nu va putea exercita mandatul pe care il are. Nu isi va putea apara clientul", a motivat Cupsa.

Astfel, forma discutata de deputati a articolului 46 prevede ca "divulgarea de catre avocat, fara drept, a unei informatii confidentiale din sfera privata a clientului sau, sau care priveste un secret operational sau comercial care i-a fost incredintat in virtutea aceleiasi calitati sau de care a putut sa ia cunostinta in timpul desfasurarii activitatilor specifice profesiei constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani".

"Sunt obligati sa respecte secretul profesional si membrii organelor de conducere ale profesiei de avocat cu privire la aspectele de care au luat la cunostinta in virtutea exercitarii prerogativelor cu care au fost investiti.

Nu constituie infractiune fapta avocatului de nedenuntare a unor infractiuni despre care ia la cunostinta in exercitarea profesiei, cu exceptia urmatoarelor infractiuni: omor, ucidere din culpa sau alta infractiune care a avut ca urmare moartea unei persoane; genocid, crima impotriva umanitatii sau crime de razboi; cele prevazute de art.32-38 din Legea nr.535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului, cu modificarile si completarile ulterioare.

In toate cazurile, este exonerat de raspundere avocatul care previne savarsirea infractiunii sau consecintele acesteia in alt mod decat denuntarea faptuitorului", arata amendamentul Comisiei juridice.

Guvernul argumenteaza, citand punctul de vedere al CSM, ca prin aceste prevederi "se creeaza un regim de impunitate unic in sistemul de drept romanesc, textul lasand nepedepsita conduita avocatului in cvasitotalitatea situatiilor in care acesta are cunostinta despre savarsirea unor infractiuni intentionate (planificate) ".

Guvernul a transmis Parlamentului mai multe critici cu privire la proiectul de lege.

"Guvernul a transmis un punct de vedere (...) prin care a subliniat mai multe institutii care au un efect important in ceea ce priveste cadrul general al reglementarilor in materia asigurarii dreptului de aparare, dar si implicatii in ceea ce priveste legislatia penala. Punctul de vedere transmis de Guvern semnaleaza foarte multe accente critice raportate la solutiile propuse pentru ca pentru unele institutii sunt instituite garantii suplimentare, mult mai largi in ceea ce priveste regimul juridic al profesiei de avocat si implicatii care pot sa apara pentru proceduri in derulare", a explicat secretarul de stat in Ministerul Justitiei.

Gabriela Scutea a facut trimitere la mai multe modificari. Intrebata daca aceasta lege creeaza o imunitate speciala avocatilor, Scutea a afirmat ca ofera "garantii mult mai ample decat cele prevazute pentru alte profesii".

"Exemplele la care m-as referi in mod direct se refera la modificarile propuse pentru interceptarile in care in cadrul discutiilor unor persoane pot sa apara date referitoare la un avocat, la implicatiile referitoare la nedenuntarea unei infractiuni prin diferenta fata de regimul actual al textului din Codul Penal, de asemenea, referitoare la punctele privind efectuare perchezitiei sediului profesional al avocatului.

Cu privire la acest ultim aspect sunt deosebiri foarte, foarte importante, fata de cadrul general si in punctul de vedere Guvernul a transmis pe de-o parte necesitatea masurilor care trebuie asigurate pentru o justa investigare a oricaror suspiciuni de comitere a unor infractiuni, dar si asigurarea echilibrului si egalitatii in fata legii, vazand prin aceasta faptul ca nu se instituie un regim fara garantii profesiei de avocat si garantiile existente au un caracter echilibrat", a mai argumentat Scutea.

"Legea din acest moment este una functionala si trebuie sa o privim in contextul in care legislatia penala abia de doi ani este cladita pe noul Cod Penal si de procedura penala. Nu sunt realitati care au fost evidentiate ca justifica din punctul de vedere al corelarii normelor astfel de modificari", a conchis Gabriela Scutea.

Totodata, fata de versiunea Senatului, deputatii din Comisia juridica au respins in prima versiunea a raportului obligativitatea ca avocatii sa depuna la barou o declaratie pe propria raspundere, potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al fostelor organe de securitate, ca politie politica, si una din care sa rezulte ca nu este lucrator operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informatii.

La dezbatere au participar reprezentantii Ministerului Public, ai Ministerului Justitiei, ai CSM, reprezentanti ai profesiei si Uniunii Nationale a Barourilor din Romania.

Legea ar urma sa ajunga in plenul Camerei Deputatilor, for decizional, saptamana viitoare.

Citeste si:
Diana Șoșoacă a făcut din nou circ în Parlament: "Numai evreii trebuiau să arate un document ca să meargă la alimentară si la lucrurile normale"
Diana Șoșoacă a făcut din nou circ în Parlament: "Numai evreii trebuiau să arate un document ca să meargă la alimentară si la lucrurile normale"
Senatoarea Diana Șoșoacă a făcut din nou scandal în Parlament miercuri, 27 octombrie, după ce Simona Spătaru (USR) le-a cerut colegilor să voteze pentru obligativitatea certificatului...
Proiectul de lege prin care anumite categorii de consumatori vor primi sprijin financiar pentru plata facturilor de energie electrică şi gaze naturale a fost adoptat
Proiectul de lege prin care anumite categorii de consumatori vor primi sprijin financiar pentru plata facturilor de energie electrică şi gaze naturale a fost adoptat
Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă privind compensarea creşterii preţurilor la energie, stabilind pentru perioada 1 noiembrie 2021 - 31...
Sursa: MEDIAFAX
Comentarii
Nonpolitikon
rank 5
Până una-alta barorile de avocați sunt date afară de prin tribunale!
trolheim
rank 1