Campanie Ziare.com: Pot fi cheltuiti eficient banii alocati cercetarii? (V)

Natura imprevizibila a cercetarii presupune un management flexibil al fondurilor alocate. Solutiile nu sunt extrem de complicate, trebuie doar vointa. Nu e destul sa arunci cu bani intr-un sistem pentru a-l face functional, ci trebuie mai intai sa-i intelegi corect nevoile.

Ziare.com continua campania de promovare a cercetarii romanesti cu un nou subiect: achizitiile publice pentru derularea proiectelor, o munca de Sisif insotita de riscul ca banii publici sa fie cheltuiti ineficient.

Campanie Ziare.com: Romani despre care merita sa vorbim (I)

Campanie Ziare.com: Strainii, solutia pentru cercetarea din Romania? (II)

Achizitiile publice si cercetarea

Spuneam intr-un articol anterior ca cercetarea fundamentala e finantata prin proiecte de cercetare, numite si granturi. Avantajul acestui mod de finantare este ca poate exista un control relativ bun al eficientei investitiei publice: proiectele sunt evaluate, fiind finantate doar cele mai bune.

In derularea multi-anuala a proiectelor apar insa mai multe diferente majore intre un sistem normal si cel din Romania.

In primul rand, etapele sunt finantate in avans in aproape toate tarile care au un sistem bine pus la punct: SUA, Japonia, Germania, Franta, sau chiar Ungaria, spre deosebire de Romania unde etapele sunt decontate, adica mai intai ti se cere sa cercetezi din banii tai, ulterior decontandu-se etapa.

Campanie Ziare.com: Cum sa luam banii din Parlament si sa-i dam la cercetare? (III)

O a doua problema semnalata tine de birocratia aferenta desfasurarii proiectului. In Romania, evaluarile pre-grant s-au facut pana acum doar cu evaluatori romani, de obicei slabi si in conflict de interese, existand grupuri mafiote care se evaluau reciproc si drenau astfel bani publici.

Campanie Ziare.com: Unde se duc banii alocati cercetarii din Romania? (IV)

A treia problema se refera la modul in care se desfasoara achizitiile pentru echipamente si consumabile necesare in cercetare. In Germania, daca doreai sa cumperi un echipament pentru proiect cereai trei oferte de la trei firme diferite dupa care alegeai fie pretul cel mai mic, fie echipamentul cel mai potrivit, dupa caz. Procedura dura cateva zile. Cat priveste consumabilele, le primeai in aceeasi zi sau cel tarziu a doua zi.

La fel se intampla si in SUA la Stanford. Un coleg de-al meu plecat acolo imi povestea cat de repede merge totul. Cand are nevoie de pipete, lamele, reactivi, le primeste aproape instant. Totul merge repede si cu birocratie minima.

In Romania, pe principiul "toti incearca sa fure", cand se cumpara un echipament trebuie respectata Legea Achizitiilor Publice (OUG 34/2006). In aceasta lege, orice achizitie presupune intocmirea unui dosar stufos, denumit "Caiet de sarcini". Pentru a nu discrimina o firma oarecare, nu ai voie sa specifici un produs, o marca anume, ci doar caracteristicile generale.

Achizitia trebuie sa fie insotita inca de un teanc de dosare: Plan Anual al Achizitiilor Publice (de parca ai sti dinainte tot ce ai nevoie sa cumperi), Referat de Necesitate, Memoriu Justificativ pentru fiecare achizitie, s.a.m.d.

In functie de tipul de produs, se poate aplica o procedura "simplificata" sau una mai complicata, numita "licitatie". In ambele proceduri, trebuie respectat un calendar fix, care dureaza pana la cateva saptamani, in care sa trimiti caietul de sarcini firmelor, firmele la randul lor sa trimita oferte, o comisie sa stabileasca oferta castigatoare, dupa care se publica anuntul de achizitie in sistemul eletcronic SEAP. Urmeaza o perioada de asteptare a contestatiilor, dupa care, daca nimeni nu contesta, poti considera ca ai realizat efectiv achizitia. Procedura dureaza in general minim 1-2 luni.

In mod normal produsele pot fi achizitionate direct doar daca valoarea tuturor achizitiilor pe categoria respectiva de produse la institutia unde lucrezi nu depaseste 15000 euro. In realitate, la institutiile mari cum sunt universitatile, acest prag se depaseste pentru aproape orice produs.

De aceea, departamentele de achizitii organizeaza de obicei achizitiile doar odata la cateva luni, pentru a sincroniza toate cererile din partea cercetatorilor din institutie si a le trata simultan pe toate (birocratia aferenta fiind uriasa).

Acest lucru se traduce in intarzieri de ordinul lunilor sau chiar anilor. Cunosc multe cazuri concrete de cercetatori din universitati romanesti care si-au primit de exemplu un calculator necesar proiectului dupa un an de la comanda efectiva catre departamentul de achizitii.

In aceste conditii, cum poti concura cu cei din occident cand succesul unui experiment poate depinde de un reactiv anume, pe care il primesti cu intarzieri de luni de zile?

In mod frecvent, competitia pe un anumit domeniu e atat de acerba la nivel mondial, incat fiecare saptamana sau luna conteaza. Publica ei inaintea ta, sau tu inaintea lor?

Bani cheltuiti ineficient

In fine, semnalez o a patra problema majora la nivelul desfasurarii granturilor. In SUA, Germania sau Franta de exemplu, la multe programe de finantare a cercetarii bugetul proiectului nu este batut in cuie. Daca nu reusesti sa cheltuiesti intreg bugetul pe un an, restul se reporteaza pentru anul urmator. Aceasta permite utilizarea eficienta a fondurilor, asa incat natura imprevizibila a cercetarii sa nu afecteze in mod negativ modul in care sunt cheltuiti banii.

Flexibilitatea permite ca in cazul in care o anumita achizitie nu mai e necesara, banii ramasi sa poata fi utilizati ulterior, daca e cazul. Doar banii ramasi necheltuiti pana la sfarsitul proiectului se pierd (adica trebuie returnati). Mai departe, in bugetul unui proiect de cercetare sunt incluse si fonduri pentru costuri de publicare sau deplasari la conferinte.

Dar de unde sa stii, inainte sa inceapa proiectul, daca vei reusi sa publici un articol intr-un an anume sau va trebui sa il revizuiesti si sa il trimiti anul urmator? Sau, de unde sa stii dinainte exact ce rezultate vei avea ca sa stii din start la ce conferinte vei participa? Asadar, natura imprevizibila a cercetarii solicita un management flexibil al fondurilor.

In Romania, bugetul unui proiect de cercetare este tratat in acelasi mod cu bugetul unei institutii care se ocupa de constructii, de exemplu.

In cel de-al doilea caz se poate realiza o planificare financiara in avans, pana la cel mai mic detaliu, insa in cercetare nu. Astfel, banii necheltuiti intr-un an se pierd ceea ce determina directorii de proiect sa incerce sa cheltuiasca bugetul pe anul respectiv cu orice pret, datorita acestor constrangeri.

Rezulta inerent o ineficienta a cheltuirii banului public si o derulare mai greoaie a proiectului, care trebuie sa se asigure cumva ca se vor acoperi cheltuielile imprevizibile pe fiecare an, deoarece nu se pot reporta sume din anii anteriori.

Solutii concrete pentru reformarea evaluarii si derularii granturilor

Asociatia Ad Astra a cercetatorilor romani, utilizand experienta a numerosi cercetatori din diaspora care activeaza la institutii de prestigiu international in SUA, Marea Britanie, Franta, Germania, s.a.m.d, a elaborat un cod de bune practici in evaluare si propune reformarea derularii proiectelor de cercetare ("Evaluare performanta").

Acest document a fost trimis autoritatilor competente care pana acum l-au ignorat.

Printre solutii se propun: selectarea evaluatorilor dupa criterii scientometrice clare, evaluare "la sange" inainte de acordarea proiectelor si relaxarea evaluarii in timpul desfasurarii lor, finantarea etapelor proiectelor in avans, introducerea proiectelor in doua etape stiintifice (dupa modelul European Research Council) pentru a reduce birocratia aferenta, si reportarea sumelor necheltuite de pe un an pe altul.

In concluzie, derularea proiectelor de cercetare fundamentala trebuie sa tina cont de specificul acesteia.

Trebuie finantati oameni competenti cu proiecte bune si redusa la minim birocratia pe parcursul desfasurarii granturilor, simplificandu-se masiv inclusiv procedurile de achizitie. Finantarea trebuie facuta in avans si flexibilizata pentru a tine cont de natura imprevizibila a cercetarii. Solutiile nu sunt extrem de complicate, trebuie doar vointa. Nu e destul sa arunci cu bani intr-un sistem pentru a-l face functional. E in primul rand vital sa-i intelegi corect nevoile.

Dr. Raul C. Muresan

Departamentul de Neurostiinte Experimentale si Teoretice

Centrul pentru Cercetari Cognitive si Neuronale, Institutul Roman de Stiinta si Tehnologie

Cluj-Napoca, Romania

Cititi maine pe Ziare.com: "Nu putem schimba un sistem prabusit daca nu acceptam ca acesta este bolnav si daca nu ii punem corect diagnosticul. Putem spune despre cercetarea din Romania ca este sublima, dar ca, in general si cu mici exceptii, lipseste cu desavarsire. Vectorii principali ai cercetarii fundamentale ar trebui sa fie mediul universitar si institutele de cercetare".

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...