Ziare.com

Campanie Ziare.com: Romani despre care merita sa vorbim

Luni, 01 Februarie 2010, ora 15:47

   

Campanie Ziare.com: Romani despre care merita sa vorbim
Ne mandrim cu ei, ii laudam si ii respectam, dar nu facem nimic pentru a-i pastra acasa. Este vorba despre tinerii cercetatori romani care sunt extrem de valorosi peste hotare, dar care in tara nu sunt pretuiti nici de omul de rand, care nu prea intelege ce fac ei si pe ce isi primesc banii, nici de autoritati, pentru care munca lor ramane un moft.

Este laudabil ca am descoperit, la douazeci de ani de la Revolutie, ca Romania are un urias potential turistic ramas nevalorificat. De cate decenii mai avem insa nevoie pentru a descoperi si valorifica "aurul cenusiu" de care dispunem din belsug?

Pornind de la un apel trimis la redactie, initiem astazi o campanie pentru promovarea cercetarii romanesti. Unii vor zambi ironic spunand "e an de criza, acum v-ati gasit?". Ei, bine da, de ce nu? Pentru ca, din pacate, pentru autoritatile romane nu pare sa vina niciodata momentul propice pentru a trata cu atentie acest subiect.

Prin urmare va invitam sa parcurgeti cu atentie urmatoarele randuri, dar si materialele ce vor urma. Sunt opiniile unui tanar cercetator roman din Cluj-Napoca, Raul Muresan, care, dupa cativa ani petrecuti peste hotare, a decis sa revina in tara pentru a valorifica experienta sa internationala in beneficiul nostru, al romanilor.

In varsta de 31 de ani, Raul este in prezent se ocupa cu cercetarea creierului (Neurostiinte) in Cluj-Napoca, la Centrul pentru Cercetari Cognitive si Neuronale .

A petrecut 4 ani in Frankfurt am Main, la doua dintre cele mai prestigioase institute din Europa, Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului si Institutul din Frankfurt pentru Studii Avansate.

In 2007, a revenit in tara cu un proiect de reintegrare a cercetatorilor romani din diaspora. Tot atunci a devenit si membru al Asociatiei Ad Astra a Cercetatorilor Romani.

Raul Muresan pune un diagnostic foarte exact cercetarii romanesti, semnaleaza greselile flagrante care se fac in gestionarea acestui domeniu sensibil si propune solutii concrete pentru problemele pe care autoritatile fie nu le vad, fie nu sunt in stare sa le rezolve.

Episodul 1 - Experienta unui repatriat: Frankfurt am Main



In anul 2007, reveneam in tara dupa o perioada de aproximativ trei ani petrecuti in doua centre majore de cercetare la nivel european: Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului si Institutul de Studii Avansate din Frankfurt am Main, Germania.

Experienta internationala a fost pentru mine o adevarata binecuvantare, nu doar pe plan stiintific, ci si cultural.

Poate una dintre cele mai frapante diferente fata de sistemul romanesc din care am plecat era prezenta pe scara larga a strainilor: americani, croati, chilieni, chinezi, brazilieni, spanioli, s.a.m.d. Erau si romani, iar spre bucuria mea, am cunoscut oameni extraordinari, romani de treaba si sufletisti cu care am ramas in cele din urma prieten foarte bun.

Pentru noi, cercetarea nu era un job, ci un mod de viata

Atmosfera la institut era absolut electrizanta pentru ca oamenii de acolo faceau cercetare din pasiune si curiozitate. Pentru ei, cercetarea nu era un job, ci un mod de viata.

Erau momente in care entuziasmul plutea in aer, momente de euforie cand reuseai sa descoperi sau sa intelegi un fenomen. Vizitele unor invitati de talie internationala, multi cu premiul Nobel, erau la ordinea zilei.

Era un amestec de ambitie si respect, de efort intens pentru a-ti construi propria cariera si admiratie pentru cei care si-au facut deja un renume in cercetare.

Un respect extraordinar al societatii pentru cercetare si pentru cercetatori

Respectul nu se limita doar la sfera din spatiul stiintific. In viata cotidiana, germanii te respectau foarte mult daca le spuneai cu ce te ocupi, ca esti "forscher", adica cercetator.

Spre surprinderea mea, eram tratat imediat altfel, nu doar de catre oamenii de rand, ci si de catre autoritati. Aveai senzatia ca esti special, iar prestigiul Institutului Max Planck facea ca multe din "usile" administrative sa se deschida mai usor. Exista in mod categoric un respect extraordinar al societatii pentru cercetare si pentru cercetatori.

Activitatea de cercetare era in general structurata in nuclee de mentori si invatacei, in jurul cate unui laborator, fiecare cu dinamica proprie si cu un destin propriu. Fiecare student era desemnat de catre mentorul sau (sef de laborator) sa se ocupe de un proiect, de obicei "personalizat", asa incat era ambitia studentului sa descopere, sa aiba rezultate, sa progreseze.

Exista un transfer continuu de cunostinte din partea mentorului catre student pentru ca succesul mentorului depinde esential si de performanta studentilor sai. Fiind vorba de cercetare fundamentala, performanta se masura in calitatea revistelor unde reuseai sa publici, care este, in general, direct proportionala cu importanta si noutatea descoperirii.

Cu cat incercai sa publici mai "sus", cu atat era mai dificil si mai frustrant. Uneori, cercetatorii lucrau ani in sir pe un singur articol, il trimiteau la reviste foarte pretentioase care il evaluau si il respingeau, dupa care faceau noi experimente, imbunatateau calitatea, rescriau articolul si incercau din nou.

Nu se facea rabat de la calitate, ci se mergea pe principiul ca "esti ceea ce publici". Era unu du-te-vino extrem de frustrant, dar daca aveai nervii tari, recompensa era pe masura: recunoastere internationala si prestigiu.

Funeriu, despre programele de cercetare: O importanta risipa de fonduri

Un cercetator trebuie sa dispuna de doua elemente esentiale: de liniste si de resurse financiare

Experienta din Germania mi-a clarificat cateva aspecte majore referitoare la cercetare. In primul rand, cercetarea de performanta se face cu oameni performanti, indiferent de nationalitate.

Cercetarea fundamentala este un efort transnational, nu poate fi limitata doar la o regiune geografica sau la o natiune anume, desigur cu exceptia unor domenii cu specific national (e.g. Limba si Literatura Romana).

In al doilea rand, pentru a fi creativ si productiv, un cercetator trebuie sa dispuna de doua elemente esentiale: de liniste si de resurse financiare.

Avand in spate institutul Max Planck, cu o administratie bine pusa la punct si resurse financiare impresionante, ma puteam concentra exclusiv pe cercetare si problemele specifice acesteia.

In al treilea rand, cercetarea de nivel international iti cere toate resursele de care dispui. Este o activitate extrem de intensa care nu poate coabita cu alte activitati secundare decat daca acestea din urma au o pondere relativ mica.

Frecvent, colegii de institut lucrau 10-12 ore pe zi, uneori "febra" cercetarii determinandu-i chiar sa se dedice zile in sir unui anumit experiment.

Cercetarea inseamna si flexibilitate si libertate

In al patrulea rand, cercetarea inseamna si flexibilitate si libertate. Programul de lucru nu poate fi fixat si constrans pe norme de 8 ore cu condici de prezenta si alte asemenea reguli aplicate in cazul unui serviciu de rutina.

Creativitatea apare atunci cand exista entuziasm si multa libertate. Controlul calitatii nu se face dupa orele de lucru cuantificate contabil, ci prin rezultate, la fel cum explorarea problemelor stiintifice nu poate fi batuta in cuie. Aceasta din urma este imprevizibila prin natura ei, iar controlul riguros se aplica doar in domeniul metodei stiintifice utilizate.

Sistemul stiintific international are instrumente de autoreglaj si de selectie a calitatii bine puse la punct.

In fine, poate ca lectia cea mai importanta a fost sa inteleg ca cercetarea nu este un job, ci un mod de viata care presupune sa dai ce ai mai bun si sa te definesti prin rezultatele pe care le obtii si prin descoperirile pe care le faci. Este o chestiune de pasiune, orgoliu, ambitie, dar mai ales de multa munca si dedicatie.

Dr. Raul C. Muresan
Departamentul de Neurostiinte Experimentale si Teoretice
Centrul pentru Cercetari Cognitive si Neuronale, Institutul Roman de Stiinta si Tehnologie
Cluj-Napoca, Romania


Cititi maine in episodul doi: "Revenirea in tara". In Romania cercetarea nu se finanteaza cu adevarat, ea se deconteaza. Este sufocata de birocratie si neracordata international, proiectele fiind evaluate, de prea multe ori, de incompetenti.

Ziare.com va invita la dezbatere: Cunoasteti si alte povesti de succes de acest fel? Cine este de vina pentru exodul de creiere din Romania? Le putem cere olimpicilor romani sa urmeze facultatile din tara si sa ramana sa lucreze aici? Daca nu, putem avea pretentia ca dupa specializare sa se intoarca in tara, in conditiile actuale? Are Romania nevoie de ei? Cum credeti ca ar trebui sa fie stimulati de societate?

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 6740 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
38 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

cu ceva timp in urma,

am citit un articol dintr-o revista germana,in care era prezentat modul de viata al celor din "valea siliconului"america.Aproape tot ce se spune in articolul dumneavoastra,mai bine zis felul in care sint tratati cercetatorii si modul lor de viata se aseamana oarecum.Acum ca si atunci m-am gindit la romania,ce bine ar fi sa avem si noi laboratoarele si cecetatorii nostri care sa contribuie la modernizarea si tehnologizarea tarii,lucru care ne-ar aduce beneficii imense.Ori poate o ramura in nanotehnologie care astazi este deosebit de bine cotata,eu cred ca avem nevoie de un sistem managerial care sa stie cum sa creeze resurse pentru laboratoare de cercetare,asa cercetatorii sa se poata ocupa exclusiv de munca lor,acestia au o munca speciala,si trebuie la rindul lor sa aiba o viata mai speciala.Dar am mai aflat ca si acesti" occidentali" au termene pentru fiecare faza de cercetare in parte asa ca nu este chiar fara birocratie,nici la ei.Banii pentru cercetare ar trebui atrasi din domeniul privat in cea mai mare parte si abia apoi sa se atepte bani de la stat statutul de tara membra a uniunii faciliteaza mult acest lucru iar cercetatorii romani ar trebui sa gaseasca modalitatea de a profita de acest lucru,sint convins ca este posibil.In legatura cu initiativa ziarului de a prezenta romani de succes,pe mine personal ma bucura ,mult succes!

 

 

Stiu

Eu platesc impozite, si mari, in occident. Oamenii platesc impozite dar guvernul este bucatarul sef. Daca nu exista coruptie, daca in 89 nu luau puterea tot comunistii, poate ca azi in Romania, romanii ar fi avut 1000€ salariu. Cea mai mare drama a romanilor au fost comunistii de ieri si azi.

 

 

medic in vest

poate ca un medic in Belgia castiga 3000-5000 de euro pe luna. Dar asta nici macar nu se compara cu ce castiga unii de la noi. Iti dau un exemplu: pentru o operatie de cezariana, un doctor "cere" 500 euro. Daca viitorii parinti nu au bani, nu se face operatia, indiferent de riscuri.Si poate face 5,6 asemenea operatii pe zi. Ia fa un calcul sa vezi asta cam cat castiga.
Asadar, specifica te rog ca e vorba despre un "medic tanar" care nu pleaca din tara pentru ca in Belgia castiga mai mult, ci pentru ca e satul sa lupte cu un sistem corupt in care promovarea se face pe baza unor criterii ce nu au nimic in comun cu performanta.

 

 

Romania are nevoie de ei...

dar nu le ofera nimic. Este normal ca un medic sa prefere un salariu de 3000-5000€ in Belgia sau Franta cand in Romania are un salariu de 500€ (poate gresesc, poate are mai mult sau mai putin). In Romania sunt la rang de cinste imbogatitii analfabeti, manelistii si alde "Mondialu". Eu sa fi fost Basescu ii interziceam fratelui meu sa boteze copilul unui asemenea individ, era mai onorabil daca boteza copilul unui tigan sarac de la marginea satului si-ii facea un cadou care sa-i scoata putin din mizerie. In afara hotarelor tarii Romania nu este promovata, nu suntem cunoscuti pentru creierele noastre, suntem cunsocuti prin ambasadorii nostri tiganii, delincventii si prostituatele. In reportaje nu e prezentata arhitectura, realizari, sunt prezentati tigani si tarani pe caruta cu toti de camion, de ai impresia ca Romania a ramas in anii 1950. Pacat de tara noastra frumoasa ca a fost si este pe mana hotilor si incultilor. Dupa 90 s-a promovat subcultura, maneaua, prostul gust. Sa vedem ce minuni face dna. Udrea, ca bani are destui pentru reclama si propaganda.

 

 

@tractoristul

nu doresc sa fac nici un fel de polemica cu tine ,atentia romanilor trebuind sa fie in exclusivitate data articolului propriuzis .doresc sa-ti dau doar un mic exemplu de descoperire stiintifica romaneasca pentru care au fost creditati altii.te rog citeste :
http://ro.altermedia.info/stiintatehnologie/insulina-o-descoperire-romaneasca-furata_3377.html
sunt de parere ca descoperirea insulinei trebuie tratata ca o descoperire pentru toata lumea ,milioane de oameni profitind de aceasta si poate cine a descoperit-o este mai putin relevant pina la urma urmei ,dar cercetarea romaneasca are nevoie si de putina notorietate ,de succese fara de care va fi greu de functionat in dimensiunea materiala pe care o experimentam.
este doar un mic,MARE exemplu de descoperiri care ar trebui sa stea ca dovada al capacitatii si potentialului romanesc.

 

 

Lui "tractorescu".

Vad ca tractorul ara si prin stiintele medicale.Dar tractoristu' a baut motorina si tractoru' a luat-o pe aratura!.
Relativ la Paulescu si la cei doi Canadieni (Best si celalalt al carui nume imi scapa).Da,Best si ... au pus in aplicare IDEEA LUI PAULESCU,dar au luat premiul pentru DESCOPERIREA insulinei.Au si ei meritul lor dar stii cum zic Italienii "Ma ne anche per idea".
A trimis acest mesaj "o pruna" numita asa de tractorescu,dar in realitate un medic,cu o viata petrecuta in munca pentru sanatatea oamenilor (printre ei au fost si tractoristi - din cei adevarati).

 

 

domnule tractorist

daca vrei sa vorbesti adevar ,atunci vorbeste ,daca nu ,abtine-te!
"In a recent private communication Professor Tiselius,
head of the Nobel Institute, has expressed his personal opinion that Paulesco was equally worthy of the award in 1923."
motivul principal al neacordarii premiului Nobel pentru descoperirea insulinei prof.Paulescu au fost pozitia dinsului antisemita fata de de evrei ,care in viziunea lui meritau sa fie exterminati.

 

 

da stiu...tu nu gindesti ...tu muncesti

in ignoranta ta nici macar nu ai bunul simt sau curajul sa postezi la locul potrivit si te ascunzi ca un las printre alte comentarii.si sa spui ce ,pina la urma urmei? o driblezi la dreapta,o driblezi la stinga si ca sa o scoti cu basma curata dai vina pe virsta inaintata cre nu-ti permite sa pierzi.virsta ta "inaintata" ar trebui sa-ti fi adus putina intelepciune ,virtute pentru care eu sunt de parere ca ne nastem si murim si iar renastem. intelepciunea care sa te faca sa-ti dai seama ca bati cimpii stiind bine ca nu ai dreptate ,dar egoul nu te lasa sa-ti pui in aplicare intelepciunea si sa zici "imi pare rau" ,cred ca am vazut-o altcumva.
un "imi pare rau" ti-ar putea schimba viata,ar putea sa declanseze vindecarea mentala de care sunt sigur ca suferi. sarcasmul agresiv este o forma de boala mentala,poti consulta psihiatrul daca nu ma crezi.
dar uite cum in loc sa vorbim la subiect ,pentru ca in sfirsit avem ceva pozitiv de dezbatut,stam si tulburam apa cu batul. trebuie sa apara cite un tulburat mintal care probabil nu si-a primit doza minima de afectiune in copilarie si sa se kkace si pe cele mai mici bucurii si sperante care le avem.nici nu stiu de ce-mi piedrd timpul cu un bolnav ca tine ,poate doar pentru ca-mi pasa si intr-un fel ciudat al tau tipi ,urlii in felul tau pentru ajutor si uite ca iti mai dau o sansa. exerseaza cu "imi pare rau" si viata ta se poate schimba radical,vei invata din nou si tu ce inseamna dragoste sau speranta,caci in fond asta cred ca-ti lipseste tie,speranta....
te dai batrin stiutor dar in interior esti doar un mucos suspicios fata de tot ce ar putea insemna emotie.

 

 

pomeni

poate psd a inventat pomenile, dar restul le-au perfectionat. S-a ajuns acum ca partidele sa se bazeze exclusiv pe acest gen de votanti in campaniile electorale(ceilalti sunt deja scarbiti de ce se intampla si nu mai merg la vot).

 

 

stimate tractoristu

intii informeaza-te. cel mai simplu:google.pe urma astept scuze

 

 

sunt si altii, dar bineinteles nu pot concura cu faima manelistilor

Exemplu concret e Gheorghe Benga, care a descoperit primul aquaporina, o proteina care faciliteaza transportul apei in celule. El ar fi trebuit sa ia premiul Nobel, care a fost acordat altui cercetator pentru aceeasi realizare, dar chiar daca acela a publicat mai tirziu, s-a nacut in tara care trebuie, recte SUA, asa ca desi s-a facut petitie (semnata de G. Palade printre altii cu nume mari) si chiar unul din echipa de cercetatori care a primit Nobelul a afirmat public prioritatea doctorului Benga in domeniu si ca de fapt el ar fi trebuit sa-l ia, in final nu s-a facut nimic pentru reversarea nedreptatii. Intrebarea mea, la final,este: citi din Rominica stiu de Gheorghe Benga?

 

 

Olimpic national si international care nu si-a primit premiul. Acum e la Harvard

Un olimpic national si international, CARE A CEDAT IN FATA STATULUI ROMAN, STEFAN ANDREI ANGHEL. A plecat la Harvard! Povestea lui este usor trista pentru ca, dupa ce a castigat foarte multe medalii la olipiadele nationale si intrenationale de biologie, Ministerul Educatiei/Facultatea de Biologie a refuzat sa ii acorde banii (premiul) pe care ii merita!
Acum este la Harvard unde face cercetare la nivel international: http://www.facebook.com/sanghel

 

 

ANDREI ANGHEL: olimpic international care nu a primit premiul de la Facultate/Minister

Un olimpic national si international, CARE A CEDAT IN FATA STATULUI ROMAN, STEFAN ANDREI ANGHEL. A plecat la Harvard! Povestea lui este usor trista pentru ca, dupa ce a castigat foarte multe medalii la olipiadele nationale si intrenationale de biologie, Ministerul Educatiei/Facultatea de Biologie a refuzat sa ii acorde banii (premiul) pe care ii merita!
Acum este la Harvard unde face cercetare la nivel international: http://www.facebook.com/sanghel

 

 

...............

Am inteles ,te-ai suparat si acum dai cu capul in zid.
Nu te mai agita ,ca nu rezolvi nimic.


Apropo,ai sa vezi ca o sa invinga zidul.

 

 

PRIETENE...

daca subietul ne sare e preferat sa ne abtzinem .ca mirosim a ...urat.daca ai ajuns sa mananci o paine in deplasare nu iti da dreptul sa insulti putzinele punte de mandrie ale poporului roman.te informezi intai si dupa o arzi cu capul mare si descoperit.

 

 

Prima   1   2   3   Ultima
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor