Campanie Ziare.com: Unde se duc banii alocati cercetarii din Romania?

Cercetarea in Romania este supusa unui sistem de control sufocant, in care s-au dezvoltat grupuri mafiote care se evalueaza reciproc, drenand astfel bani publici. In plus, din cauza reglementarilor legale, cercetatori relativ slabi evalueaza derularea proiectelor unor cercetatori mai buni.

Acestea sunt doar cateva dintre concluziile la care a ajuns Raul Muresan (foto), tanarul cercetator clujean care a decis sa isi prezinte public opiniile cu privire la modul in care este apreciata, evaluata si sustinuta cercetarea in Romania.

Campanie Ziare.com: Romani despre care merita sa vorbim (I)

Ziare.com continua campania de promovare a cercetarii romanesti, publicand astazi partea a patra a seriei de articole trimise la redactie de acesta. Iar la finalul lecturii va invitam din nou sa va spuneti parerea cu privire la una dintre convingerile exprimate de Raul Muresan: " In loc sa se asigure ca banii sunt alocati celor buni dupa care sa ii lase pe acestia sa isi desfasoare activitatea cu birocratie minima, agentiile de finantare au inventat un sistem de control sufocant, care in realitate are mai multe efecte negative decat benefice. Se merge pe principiul de a incerca sa prinzi hotul dupa ce i-ai acordat finantare".

Debirocratizarea cercetarii romanesti: Cum ar trebui sa se desfasoare un proiect de cercetare?

Spuneam intr-un articol anterior ca cercetarea fundamentala e finantata prin proiecte de cercetare, numite si granturi. Avantajul acestui mod de finantare este ca poate exista un control relativ bun al eficientei investitiei publice: proiectele sunt evaluate, fiind finantate doar cele mai bune.

In SUA, de exemplu, majoritatea universitatilor mari sunt private ceea ce inseamna ca pot primi bani de la stat doar prin fondurile pe care le atrag in cercetare. Din acest motiv, aceste universitati au tot interesul sa aduca oameni foarte buni, care sa castige proiecte si sa aduca bani dar si prestigiu universitatii

Nu spun ca trebuie sa renuntam la sistemul de invatamant public, dimpotriva, sunt un sustinator al acestuia in detrimentul universitatilor private. La noi acestea din urma s-au dovedit chiar toxice pentru societate, s-au transformat in fabrici de diplome. Insa, e important sa intelegem de ce universitatile private americane au interesul sa atraga cercetatori de succes: vectorul atragerii de bani publici este dat de calitatea oamenilor care fac cercetare la universitatile respective.

Campanie Ziare.com: Strainii, solutia pentru cercetarea din Romania? (II)

Campanie Ziare.com: Cum sa luam banii din Parlament si sa-i dam la cercetare? (III)

Voi incerca sa explic in continuare cum se desfasoara un proiect de cercetare si sa identific punctele sensibile.

Granturile de cercetare se desfasoara pe mai multi ani, de obicei 3-5, si au asociat un buget care e specificat separat pentru fiecare an.

Proiectul este impartit pe etape, una dintre posibilitati fiind impartirea anuala. Daca ai un proiect pe 3 ani, ai de exemplu 3 etape de cate un an. Agentia care finanteaza proiectul elibereaza banii in transe, alocate fiecarei etape. Transele sunt stabilite prin contract la initierea proiectului. Pentru fiecare etapa se detaliaza, la momentul semnarii contractului, cheltuieli pe diverse categorii: salarii, achizitii, deplasari, regie etc.

In derularea multi-anuala a proiectelor apar insa mai multe diferente majore intre un sistem normal si cel din Romania.

Decontare versus finantare

In primul rand, etapele sunt finantate in avans in aproape toate tarile care au un sistem bine pus la punct: SUA, Japonia, Germania, Franta, sau chiar Ungaria. Cercetarea fundamentala este o activitate care nu e generatoare de profit. De aceea, un proiect nu produce bani din care sa finantezi un alt proiect in viitor.

Prin contrast, in Romania, etapele sunt decontate, adica mai intai ti se cere sa cercetezi din banii tai, ulterior decontandu-se etapa. Pana de curand, se putea acorda doar un avans de maxim 30% din valoarea bugetului pentru un an. Incepand cu 2009, e posibil sa se acorde 90% avans, dar inca aceasta masura nu s-a concretizat.

Lipsa finantarii produce disfunctionalitati majore. Cercetatorii nu isi primesc salariile cu lunile iar echipamentele care trebuie achizitionate, de obicei la inceputul proiectului, nu pot fi achizitionate decat "pe datorie". Multe firme furnizoare sunt de acord sa ofere facturi in avans, urmand a livra efectiv aceste echipamente doar cand sosesc si banii.

Acest lucru se traduce in intarzieri masive in derularea proiectelor, pentru ca banii din decont sosesc doar dupa sfarsitul etapei si de obicei cu intarzieri de 2-3 luni.

Asadar, daca ai un proiect pe 3 ani, te poti trezi ca primesti echipamentul efectiv dupa 1 an si jumatate, mult prea tarziu pentru a-l folosi eficient.

Prinde hotul dupa ce i-ai dat banii sau de unde apare excesul de birocratie

O a doua problema importanta este birocratia aferenta desfasurarii proiectului.

Intr-un mediu normal evaluarea proiectului si a directorului de proiect se fac inainte de a acorda banii, adica la momentul competitiei pentru granturi (asa-numita evaluare pre-grant). Directorul de proiect trebuie sa fi demonstrat ca este bun, pentru minimizarea riscului investitional deci ca garantie ca va folosi banii eficient. Filtrul puternic este asadar inainte sa fie acordati banii, la evaluarea pre-grant.

In Romania, evaluarile pre-grant s-au facut pana acum doar cu evaluatori romani, de obicei slabi si in conflict de interese, existand grupuri mafiote care se evaluau reciproc si drenau astfel bani publici.

In loc sa se asigure ca banii sunt alocati celor buni dupa care sa ii lase pe acestia sa isi desfasoare activitatea cu birocratie minima, agentiile de finantare au inventat un sistem de control sufocant, care in realitate are mai multe efecte negative decat benefice. Se merge pe principiul de a incerca sa prinzi hotul dupa ce i-ai acordat finantare.

Astfel, directorul de proiect trebuie sa intocmeasca rapoarte stiintifice si financiare anuale, adica sa produca hartii.

Ulterior, o comisie a agentiei scaneaza toate rapoartele anuale pe un anumit domeniu (nimeni nu stie exact cat de detaliat) si decide sa taie sau sa modifice finantarea daca e cazul.

Paradoxal, cercetatori relativ slabi sunt pusi sa evalueze derularea proiectelor unor cercetatori mai buni

Comisiile acestea sunt, din pacate, in general formate din oameni slabi stiintific care ajung sa ia decizii adeseori aberante.

Frecvent membri comisiilor au publicatii mai slabe decat cei ale caror proiecte le evalueaza. Aceasta deoarece un membru in comisie nu are voie sa aplice la granturi, ceea ce din start elimina cercetatorii buni care au nevoie de aceste granturi pentru a-si finanta cercetarea.

Se ajunge la un paradox. Cercetatori relativ slabi evalueaza derularea proiectelor unor cercetatori mai buni, ajungandu-se la o birocratie crescuta si la situatii penibile in care proiecte slabe trec neatinse in timp ce proiecte bune primesc calificative negative.

In mod normal e foarte greu sa evaluezi un proiect in derulare pana cand acesta nu se termina. Cercetarea e imprevizibila si nu poti sa spui cu exactitate cand vei reusi sa publici rezultatele din proiect sau cand exact vor aparea ele (cu precizie de luni). De aceea granturile trebuie evaluate "la sange" doar inainte de acordare, evaluandu-se resursa umana si ideea proiectului.

Ca garantie a investitiei corecte, acorzi bani doar cercetatorilor buni, care au demonstrat ca pot obtine rezultate, dupa care acestia trebuie sa fie liberi sa cerceteze pana la finalizarea proiectului.

Asa se intampla spre exemplu la programele European Research Council, unde in timpul derularii proiectului exista o evaluare stiintifica la mijlocul proiectului si un raport stiintific la sfarsit. Daca proiectul este pe 5 ani, esti evaluat odata la 2,5 ani, ceea ce e rezonabil pentru ca in acest interval de timp ai deja ce arata. Evaluarea adevarata si filtrarea extrem de selectiva se fac inainte de acordarea grantului.

In mod similar, in Romania trebuie reformata din temelii evaluarea la acordarea granturilor dupa care sistemul de raportare trebuie relaxat si debirocratizat, dupa model occidental.

Dr. Raul C. Muresan

Departamentul de Neurostiinte Experimentale si Teoretice

Centrul pentru Cercetari Cognitive si Neuronale, Institutul Roman de Stiinta si Tehnologie

Cluj-Napoca, Romania

Cititi maine pe Ziare.com : Cum se achizitioneaza echipamentele pe principiul "toti incearca sa fure" si cum bugetul unui proiect de cercetare este tratat in acelasi mod cu bugetul unei institutii de constructii.

Prima reacție a lui Cătălin Cîrstoiu după ce PNL și PSD au decis retragerea sa din cursa pentru Primăria București: ”Am fost supus unor atacuri”

Cătălin Cîrstoiu a avut marţi, 23 aprilie, pe rețelele sociale, prima reacţie după ce PSD şi PNL au renunţat la candidatura sa la Primăria Capitalei, precizând că nu a luat decizia de...

Drulă critică eșecul coaliției PSD-PNL: „Nu e inevitabil să fim conduși de neterminați și șpăgari. Economia României gâfâie”

Deputatul Cătălin Drulă, preşedintele USR acuză liderii coaliţiei PSD-PNL că au blocat Guvernul României timp de 16 ore, timp în care au făcut negocieri politice fără niciun rezultat...