Editorial: Casa Poporului, agent electoral

Foarte inteligenta campania lui Honorius Prigoana! In cateva zile, tanarul aspirant, ajutat de o intreaga echipa de ganditori dintre care merita amintit seniorul, a reusit sa trimita partea uzuala a campaniei, care de obicei se reduce la acuzatii reciproce de mita electorala, intr-o zona mai putin accesata.

Nu mai intereseaza pe nimeni jocul de zi cu zi, liberalul Radu Stroe nu reuseste sa-si expuna ideile decat intr-o mica masura, nefiind un tip spectaculos, in schimb, discursul a fost confiscat de un subiect drag romanilor: Casa Poporului nu-i acasa!

Printre alte subiecte, juniorul s-a referit acum cateva zile la initiativa tatalui sau de-a muta parlamentarii intr-un loc mai potrivit cu obisnuintele lor, daca se poate la spa, daca nu, mai inghesuiti, dar nu suparati, stiind ca ziarele si televiziunile il vor invita sa spuna mai pe larg. Ceea ce s-a si intamplat. Cu placere!

Si pe cand publicul medita la ideile revolutionare ale tanarului Prigoana, a intervenit capul familiei, care a anuntat ca depune la Parlament un proiect privind transformarea Casei Poporului in mall, spatiu destinat targurilor, expozitiilor, conferintelor. Prin scoaterea la licitatie, ca sa castige statul vreo 100 de milioane de euro anual din inchirieri.

In traducere: poporul a fost sacrificat pentru construirea mastodontului pentru ca in miezul sudorii sale sa salasuiasca o categorie detestabila de taietori de frunze la caini, avand, in afara de darul strangerii banilor, si pe cel al somnului. Cu cheltuieli de natura sa asigure bugetul Ploiestiului, stranse din munca romanilor platitori de taxe.

In definitiv, de ce sa nu profite Honorius Prigoana de tema care a adus atatea voturi in campania lui Traian Basescu? Ce sa mai inventezi retete, daca le-au exersat altii cu succes?

"Dar si fiul dumneavoastra spune ca...", au incercat timid moderatorii. "Nu ma intereseaza ce spune fiul meu!", avea sa raspunda seniorul, trimitand spre timpanul popular inca un mesaj: copilul e pe picioarele lui, nu ne mai incurcati. Si da-i despre Casa Poporului, si lupta, si coloreaza discursul in stilul caracteristic. Ca mai sunt cateva zile.

In acest timp, Radu Stroe e perceput drept un tip ursuz, fara aplecare spre norodul dornic de reparatii morale, a carui unica calitate este ca e sustinut de doua partide care l-au batut pe Traian Basescu la Bucuresti. Nu ia fata, nu-si ascute coltii, ai impresia ca alearga in cursa cu aceeasi dorinta cu care a facut-o Cristian Diaconescu pentru Capitala.

Nicio paieta, nicio maslina, un discurs tern adresat unei paturi conservatoare, in ciuda culorii sale politice. Merge pe mana celor "seriosi", satui de pitiponci ambitiosi.

E doar unul dintre simbolurile aduse de Honorius Prigoana in campanie spre adanca manipulare sentimentala, pentru ca daca va intrebati ce ati retinut in materie de originalitate intru reforma parlamentara si constitutionala, nu veti gasi decat discursurile altora. Iar romanii au memoria scurta.